„Cu sufletul zdrobit de durere, vă anunț că în dimineața aceasta, doamna președinte a Fundației Corneliu Coposu, sora cea mai mică a Seniorului și ultima pe linie directă din greu încercata familie Coposu, Steluţa Lucia Rodica Coposu, a urcat la Cer să-i întâlnească pe toți cei dragi ai săi”, a transmits Fundația într-un mesaj semnat de președintele executiv Ion-Andrei Gherasim.
S-a născut la 26 septembrie 1932, în comuna Bobota, jud. Sălaj. ” Rodi s-a născut sub semnul Balanței, care nu i-a fost favorabilă și care, arareori, a înclinat în favoarea ei. Venirea ei pe lume a fost marea bucurie a vieții mele. Dumnezeu mi-a dăruit o jucărie vie de care am beneficiat trei ani neîntrerupt (până în momentul când a plecat la liceu, la Beiuș - n.n.). Îmi amintesc și eu (și spuneau și părinții) că a fost copilul cel mai cuminte și cel mai puțin pretențios dintre noi, pregătită parcă pentru viața ce o aștepta. Era veșnic surâzătoare, cu un păr bogat blond și ondulat și cu două gropițe mici, veșnic prezente pe fețișoara ei veșnic surâzătoare” (Flavia Bălescu Coposu)
A urmat cursurile primare în 4 localități diferite: clasa I-a la Bobota, clasa a II-a, în comuna Coșlariu(jud.Alba), clasa a III-a în comuna Oarda de jos(jud.Alba) și clasa a IV-a, la Școala nr. 2 din Alba-Iulia.
A urmat Liceul de fete din Alba-Iulia (1943-1944) iar mai apoi între 1944-1947 Școala Centrală de fete din București. Între 1947-1951 a urmat cursurile Liceului de fete nr. 12(azi, Colegiul ”Titu Maiorescu”).
Între anii 1951-1956 a urmat cursurile Institutului Politehnic din București. Împreună cu sora sa, Flavia, a susținut familia din bursa primită ca elevă.
Între 1956-1991 a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București.
La 17 iulie 1996, împreună cu sora ei, Flavia Bălescu-Coposu, au decis să înființeze Fundația Corneliu Coposu, în memoria fratelui lor dispărut cu un an mai devreme.
În anul 2009, alături de sora sa Flavia, a fost decorată de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, cu Crucea Casei Regale a României.
„Pentru familie, ea a devenit stâlpul siguranței. Și-a dedicat întreaga capacitate materială și spirituală pentru folosul familiei și al tuturor celor care i-au cerut sprijinul. Generozitatea a moștenit-o de la mama, toleranța și dragostea de oameni de la Cornel, spiritul de dreptate de la tata și de la Doina și se poate spune că a cules de la fiecare dintre noi calitățile pe care nu le-a păstrat pentru ea, ci le-a dăruit celor ce aveau nevoie” – Flavia Bălescu Coposu
Bunul Dumnezeu Să-i dăruiască iertarea păcatelor și Să-i aducă odihna cea veșnică!
