Potrivit a patru persoane familiarizate cu detaliile acestei întâlniri, citate de jurnalistii britanici, Putin a propus retragerea completă a Ucrainei din Donețk și Lugansk, regiuni parțial ocupate de Rusia de peste un deceniu și unde trupele sale avansează în ritm alert. În schimb, Putin ar accepta să mențină înghețată linia frontului în sud, în regiunile Herson și Zaporizhzhia, unde armata rusă controlează porțiuni vaste de teren.
Mesajul lui Trump către Ucraina și Europa
Donald Trump a transmis aceste solicitări președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și liderilor europeni într-un apel desfășurat sâmbătă, în care i-a îndemnat să renunțe la eforturile pentru un armistițiu cu Moscova. Trump a susținut că cea mai bună soluție pentru a pune capăt războiului este un acord de pace direct, nu doar o încetare temporară a focului, care, în trecut, nu a fost respectată.
Contextul militar și implicarea teritorială
Rusia controlează aproximativ 70% din regiunea Donețk, deși lanțul său de orașe din vest rămâne în mâinile forțelor ucrainene, fiind esențial pentru apărarea acestei părți a frontului. În Lugansk, aproape toată partea vestică a fost capturată de ruși. Oferta lui Putin indică o rigidizare a poziției de la începutul anului, când sugera că ar putea accepta o înghețare a întregii linii frontului, dar numai dacă “cauzele fundamentale” ale conflictului vor fi soluționate.
Reacțiile lui Zelenski și posibile întâlniri între lideri
Surse apropiate echipei lui Zelenski au declarat că președintele ucrainean nu va accepta cedarea Donețkului, dar rămâne dispus să discute aspectele teritoriale cu Trump în cadrul întâlnirii planificate la Washington. Discuții trilaterale între Zelenski, Trump și Putin rămân, de asemenea, o posibilitate luată în calcul.
Cereri majore și compromisuri posibile
Putin a subliniat că nu renunță la cererile sale fundamentale, care implică erodarea statalității Ucrainei în forma sa actuală și revenirea asupra extinderii NATO în est. Totuși, un fost oficial de rang înalt al Kremlinului afirmă că președintele rus este dispus să negocieze alte aspecte, inclusiv teritorii, dacă simte că “problemele fundamentale” sunt rezolvate.
Reacții europene și scepticism
Cererea de concesii teritoriale a Rusiei, combinată cu refuzul lui Trump de a insista asupra unui armistițiu, riscă să determine reacții puternice în rândul liderilor europeni. Aceștia erau deja îngrijorați înaintea întâlnirii de la Alaska, văzând cu suspiciune propunerea americană privind schimburi de teritorii ca parte a unui viitor acord de pace.
Întâlnirea a oferit lui Putin, dat în urmărire pentru crime de război de către Curtea Penală Internațională, o platformă pentru a ieși din izolare, scriu jurnaliștii britanici. Relațiile dintre cei doi președinți au fost surprinse ca fiind cordiale, cu Trump întâmpinându-l pe Putin pe covorul roșu și schimbând glume înainte de dialog.
În timpul convorbirii telefonice dintre Trump și liderii europeni, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au exprimat neîncredere în promisiunile lui Putin, amintindu-i în special lui Trump de neîndeplinirea acordului Minsk din urmă cu un deceniu.
Un diplomat european prezent la convorbire a menționat că, deși Trump pare să fie grăbit să încheie un acord, Putin este mai calculat și juca “un joc pe termen lung”. Obținerea unui acord de pace larg fără un armistițiu prealabil este văzută ca o provocare majoră, cu riscuri considerabile.
Pe plan internațional, un grup denumit Coaliția Voluntarilor, format din țări angajate să susțină garanții de securitate pentru Ucraina după eventualul acord de pace, urmează să se reunească duminică. Printre membri se numără Franța, Regatul Unit, Germania, Canada și Japonia.
