Creșterea accizelor cu 15% în 2025, urmată de o nouă majorare de 10% la începutul lui 2026, a împins prețurile în sus cu peste 4 lei pentru o sticlă de 700 ml. Pentru mulți consumatori cu venituri mici, diferența a devenit decisivă.
Rezultatul: o parte semnificativă a consumului s-a mutat în zona produselor ilicite – alcool vândut fără taxe, fără control sanitar, fără garanția că nu conține substanțe toxice.
Specialiștii avertizează că această schimbare lovește în primul rând în comunitățile vulnerabile, unde alcoolul contrafăcut circulă ușor, iar riscurile pentru sănătate sunt majore: intoxicații, probleme hepatice accelerate, chiar decese.
Efectele sociale: mai multă nesiguranță, mai puțin control
Migrarea către piața neagră nu este doar o problemă fiscală. Ea slăbește capacitatea statului de a controla ce consumă populația și deschide ușa unor fenomene cu impact social direct:
Creșterea riscului de consum de alcool toxic, produs în condiții improprii
Extinderea rețelelor de distribuție ilegală, care se infiltrează mai ușor în comunități
Pierderea încrederii în produsele legale, percepute ca inaccesibile
Presiune suplimentară pe sistemul medical, deja suprasolicitat
Florin Rădulescu, președintele Spirits România, avertizează că „efectele directe asupra siguranței consumatorilor sunt considerabile”, iar majorările succesive de taxe nu fac decât să amplifice fenomenul.
Bugetul pierde, piața neagră câștigă
Deși accizele au crescut, statul nu încasează mai mult. Dimpotrivă: dispariția celor 7 milioane de sticle din zona fiscalizată a generat pierderi de aproximativ 154 de milioane de lei față de nivelul prognozat.
În plus, creșterea aparentă a încasărilor din noiembrie–decembrie 2025 este, potrivit industriei, doar un efect al stocărilor masive făcute înainte de noua majorare de taxe. În primul trimestru din 2026, achizițiile vor scădea abrupt.
