Procesele, desfășurate la Bruxelles, implică sume de ordinul miliardelor de euro pentru doze care nu au mai fost livrate sau plătite. Instanțele urmează să se pronunțe în următoarele săptămâni în cazurile ce privesc România și Polonia, în timp ce pentru Ungaria a fost programată o audiere separată, conform Euractiv.
Cele trei state au refuzat să mai accepte sau să plătească livrări suplimentare de vaccinuri
Litigiile au apărut după ce cele trei state au refuzat să mai accepte sau să plătească livrările suplimentare, invocând diminuarea cererii și existența unor stocuri ample. Judecătorii ar putea decide până la sfârșitul lunii martie dacă guvernele celor trei țări mai au obligația legală de a achita dozele comandate anterior, deși acestea nu mai sunt folosite.
Disputa scoate la iveală tensiunile dintre statele membre și marile companii farmaceutice, dar și controversa privind modul în care Uniunea Europeană a gestionat achizițiile comune de vaccinuri în perioada de vârf a crizei sanitare.
Pfizer exercita presiuni asupra statelor membre UE pentru a continua livrarea de vaccinuri
În cazul României, autoritățile au suspendat livrările pentru circa 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. Polonia riscă să plătească aproape 1,4 miliarde de euro, iar Ungaria este vizată de pretenții de ordinul zecilor de milioane.
Reprezentanții români afirmă că înțelegerea trebuie analizată prin prisma „dreptului contractual aplicabil și a legislației UE”, acuzând Pfizer că exercită presiuni asupra statelor membre UE pentru a continua livrarea contractelor de vaccinuri, deși nevoile de sănătate publică s-au schimbat.
De partea cealaltă, compania Pfizer susține că aceste guverne ar trebui să își respecte angajamentele de achiziție, subliniind că a demonstrat „flexibilitate” și un „angajament continuu” față de cerințele țărilor europene în timpul pandemiei.
