România musulmană. Cum arată tabloul complet al Islamului de lângă noi

2015 va rămâne în memoria colectivă a europenilor drept anul marilor cifre arabe: zeci de atentate teroriste precedate de strigătul „Allahu Akbar“, sute de oameni secerați de armele jihadiste pe plajă, în birouri, pe terase sau în săli de concerte. Sute de mii de refugiați care au mărșăluit pe marile bulevarde ale Europei. Bătrânul continent a fost lovit brutal de efectele crizei din Orientul Mijlociu.

Până acum, România a fost ocolită de undele de șoc ale acestui fenomen. Însă viitorul se anunță tensionat: țara noastră urmează să primească câteva mii de refugiați, în marea lor majoritate musulmani care au fugit din calea războaielor. La București s-a schimbat Guvernul, dar proiectul mega-moscheii merge mai departe. Iar prin piețe, pe Facebook și pe forumuri se dezvoltă o islamofobie tot mai accentuată. Românii au aflat în ultimele luni că sunt în pericol să fie islamizați și unii dintre ei au ieșit în stradă să spună „Nu!“. Să se opună construirii unei mari moschei la București, cu toate că în țară există peste 80 de lăcașuri de cult musulmane. Să se opună primirii de refugiați, deși în România ajung anual peste 1.000 de cetățeni străini, veniți din zone de conflict să solicite azil politic la noi în țară.

 În isteria islamizării, nimeni n-a mai avut timp să discute despre adevăratele probleme ale comunității musulmane care există deja în România. Despre numărul tot mai mare de moschei nerecunoscute oficial, asupra cărora statul aruncă suspiciuni de radicalism, apoi ridică din umeri a neputință. Despre legile noastre care permit ridicarea unor lăcașuri de cult doar cu autorizație de la primărie. Despre comunitatea tot mai numeroasă de musulmani veniți din țările arabe pe care Muftiatul refuză să o recunoască. Jurnaliștii au intrat în casele și în geamiile musulmanilor din România pentru a vedea cum trăiesc, cum gândesc și cât de radicali sunt adepții islamului de la noi din țară.

Cultul musulman este unul dintre cele 18 culte recunoscute de statul român. 70.000 de musulmani trăiesc azi în România. Unii au venit în țara noastră în urmă cu 20-30 de ani, la studii sau să facă afaceri, alții sunt aici de generații întregi (comunitatea istorică formată din turci și tătari).

 În București sunt peste 9.000 de musulmani și o singură moschee recunoscută oficial. Are o capacitate de cel mult 150 de locuri și un minaret care se ridică dintre blocurile cartierului Pieptănari. Imamul Osman Aziz, român născut în comunitatea musulmană din Dobrogea, slujește aici din 1987, când a venit de la Techirghiol și a găsit o geamie goală. Înainte de căderea comunismului, în afară de câțiva diplomați, nu participa nimeni la slujbe, întrucât musulmanii se temeau de interdicțiile regimului.

"Sunt două categorii de musulmani în România: populația băștinașă și populația parvenită, arabii și turcii. Dar cu toții avem aceeași religie, citim același Coran, spunem aceeași rugăciune" - Demirel Gemaledin, președintele Ligii Islamice și Culturale din România

După Revoluție, moscheea a început să se umple. Veneau la rugăciune mai ales studenții arabi înscriși la facultățile din România. Mulți dintre aceștia au rămas aici, și-au deschis afaceri și au întemeiat familii. Comunitatea musulmană a devenit tot mai numeroasă și geamia din Pieptănari n-o mai putea cuprinde. Osman Aziz s-a înfățișat înaintea autorităților și a cerut teren să mai construiască o moschee: „Mi s-a spus că Imperiul Otoman ar fi avut un protocol cu Ștefan cel Mare. Protocolul spunea că de la Dunăre încoace să nu se facă edificiu cultural islamic. Au spus că treaba asta rămâne valabilă și n-au cum să ne dea“.

În aceste condiții, comunitatea musulmană apărută în marile orașe s-a văzut nevoită să se organizeze singură și să-și construiască locuri de rugăciune fără implicarea statului român. În 1994, o parte a musulmanilor din București s-au grupat în jurul doctorului Ahmed Mazhar și au înființat Centrul Cultural Semiluna. A fost un proiect de peste un milion de dolari, sumă care s-a strâns din donațiile unor oameni de afaceri musulmani și din finanțări externe (ambasade și fundații din Arabia Saudită, Libia, Egipt și Emiratele Arabe). Cu acești bani s-au ridicat o școală și o grădiniță pentru copiii din comunitatea arabă și o moschee cu peste 250 de locuri, situată pe strada Munții Gurghiului din cartierul Crângași.

Citește mai multe pe Adevărul.ro.