Război în Ucraina, ziua 1509. Atac rus asupra regiunii Cernihiv: 12.000 de gospodării fără energie electrică după lovitura din noaptea de Paște - LIVE TEXT

UPDATE - Peter Magyar: Drepturile minorității maghiare din Ucraina sunt esențiale în relația Budapesta-Kiev

Restabilirea și respectarea drepturilor minorității etnice maghiare din Ucraina vor fi o condiție a reconstruirii relațiilor cu Kievul, a anunțat luni liderul partidului Tisza, Peter Magyar, a cărui formațiune a câștigat alegerile parlamentare desfășurate duminică în Ungaria, transmit MTI și Reuters.

Într-o conferință de presă, Peter Magyar a spus că este evident pentru toată lumea că Ucraina este victima în războiul cu Rusia.

Guvernul Tisza nu va sprijini o aderare prin procedură rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, a mai spus câștigătorul alegerilor parlamentare ungare.

”Este complet exclus pentru UE să accepte o țară aflată în război”, a susținut el, adăugând că marea majoritate a statelor membre nu consideră acesta drept un scenariu plauzibil și împărtășesc opinia sa conform căreia toate țările candidate trebuie să parcurgă aceeași procedură.

De asemenea, el a indicat că, în cazul în care capitolele de aderare necesare ar fi negociate complet, atunci în Ungaria ar exista un referendum privind aderarea Ucrainei la UE, or ”acest lucru nu se va întâmpla în următorii zece ani”.

Magyar a precizat că Budapesta nu va participa la instrumentul european în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în contextul în care premierul Viktor Orban a primit un ”opt-out” în această chestiune la summitul UE din decembrie, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă fiind exceptate de la această decizie.

”Personal, sunt de acord cu faptul că Ungaria ar trebui să fie exclusă de la asta”, a spus Peter Magyar, adăugând că țara sa este într-o situație financiară foarte dificilă. ”Pur și simplu nu ne puteam permite să mai facem alte credite acum; datoria națională a Ungariei deja s-a triplat începând din 2010”, a afirmat acesta.

Oficialul a promis că nu le va telefona președinților SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin.

Pe de altă parte, liderul Tisza s-a pronunțat pentru națiuni europene puternice și o Uniune Europeană funcțională, afirmând că Rusia reprezintă un risc pentru securitate.

”Nu avem nevoie de Statele Unite ale Europei. Rusia reprezintă un risc de securitate. Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură”, a mai afirmat Magyar.

UPDATE - Rusia acuză NATO că transformă România în „cap de pod” împotriva Moscovei

Nikolai Patrușev, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a afirmat că NATO își extinde în continuare infrastructura militară în zona Mării Negre și că România ar fi fost desemnată ca punct strategic principal în eventualitatea unei confruntări cu Rusia.

„Sub pretextul exercițiilor «Sea Shield 2026» desfășurate la începutul lunii aprilie, Alianța Nord-Atlantică continuă să construiască infrastructură anti-rusă în regiunea Mării Negre. Teritoriul României a fost ales drept cap de pod la Marea Neagră pentru confruntarea cu Rusia”, a afirmat acesta într-un interviu acordat publicației Rossiiskaia Gazeta, citează Rador Radio România.

ȘTIRE INIȚIALĂ:

Compania regională ChernihivOblenergo a raportat pe rețelele sociale că operațiunile de redresare vor începe „imediat ce situația de securitate o va permite”. Deocamdată, oficialii nu au precizat locul exact al loviturii sau gravitatea pagubelor.

Atacul pare să fi avut loc în timpul armistițiului de 32 de ore declarat de președintele rus Vladimir Putin pentru weekendul de Paște ortodox, ceea ce sugerează o nouă încălcare a încetării focului. Statul Major General al Ucrainei a transmis anterior, pe 12 aprilie, că Rusia violase armistițiul pascal de cel puțin 2.299 de ori.

Regiunea Cernihiv, aflată în nord-estul Ucrainei, este frecvent vizată de bombardamente cu drone și rachete rusești, parte din ampla campanie de atacuri asupra infrastructurii energetice. De la începutul iernii, loviturile repetate au provocat pene de curent și lipsa încălzirii în numeroase zone.

În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic, punând accent pe capitala Kiev, după valuri de atacuri care au lăsat mii de locuitori fără electricitate, apă și căldură în condiții de temperaturi sub zero grade.

Săptămâna trecută, liderul de la Kiev a propus Rusiei, prin intermediul oficialilor americani, un „armistițiu energetic”, cerând oprirea atacurilor asupra rețelei electrice. „Dacă Rusia este dispusă să înceteze loviturile asupra infrastructurii noastre energetice, vom răspunde în același mod”, a declarat Zelenski pe 6 aprilie.

Moscova nu a acceptat oferta, preferând să anunțe unilateral o încetare temporară a focului pentru Paștele ortodox, pe care însă a încălcat-o la scurt timp.