Cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă o realitate pe care autoritățile au încercat să o oculteze în ultimele cinci luni: consumul populației s-a prăbușit pentru a șasea lună consecutiv. Adrian Câciu avertizează că nu mai vorbim despre o simplă ajustare statistică, ci despre o criză socială profundă: „România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Nu avem ceva tehnic, statistic, ci recesiune în toată regula”, subliniază fostul ministru al Finanțelor.
În acest context de contracție economică, proiectul de buget propus de echipa Bolojan ridică semne de întrebare legitime privind sustenabilitatea și ancorarea în realitate.
O prognoză depășită de realitatea recesiunii
Marea vulnerabilitate a acestui buget este fundamentarea sa pe o prognoză economică învechită, care ignoră fenomenul recesionist actual. Adrian Câciu critică întârzierea nejustificată a documentului, punctând faptul că cifrele folosite nu mai corespund pieței: „Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua în calcul recesiunea! De ce nu l-au făcut în decembrie dacă tot l-au construit pe o prognoză depășită?”. Acesta respinge argumentele oficiale legate de reformele administrative, considerându-le irelevante în raport cu cifrele reale ale cheltuielilor de personal proiectate pentru 2026.
Discrepanțe sociale: Magistrați versus vulnerabili
Prioritățile bugetare par inversate în raport cu nevoile sociale imediate, lăsând categoriile defavorizate fără protecție în fața inflației. Analiza lui Câciu scoate în evidență o inechitate flagrantă în distribuirea fondurilor publice: „Se dau bani la magistrați, dar nu se găsesc bani pentru cei care sunt cu adevărat vulnerabili”, explică acesta, amintind că venitul mediu în magistratură atinge aproximativ 18.000 de lei net lunar, în timp ce restul populației suportă șocul scăderii consumului.
Lipsa de reacție la șocurile externe și interne
Bugetul actual pare a fi un document pur contabil, construit pentru a oferi o imagine falsă de echilibru, fără a oferi soluții pentru crizele suprapuse pe care le traversează regiunea. „E un buget contabil, făcut să se închidă din pix, pe fonduri europene”, afirmă Adrian Câciu. El subliniază că planul financiar ignoră complet două amenințări majore:
Șocul stagflaționist: Combinația dintre inflație și recesiune care macină veniturile.
Șocul geopolitic: Tensiunile din Orientul Mijlociu (Iran) care pot destabiliza prețurile la energie. „Ai fi presupus că, dacă tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul ăsta. Nu există”, adaugă fostul ministru.
Riscul major de nerealizare a veniturilor
Există un pericol iminent ca venituri reprezentând circa 1,4% din PIB să nu poată fi colectate, în special cele condiționate de jaloanele din PNRR. Adrian Câciu face o paralelă îngrijorătoare cu trecutul, avertizând asupra repetării unor greșeli de management financiar: „Există un risc de nerealizare a unor venituri de 1,4% din PIB. Nu este deloc bine! Din contră, e grav!”. Această supraestimare a veniturilor riscă să lase statul fără resurse exact în momentul în care criza socială atinge punctul critic.
