Parlamentul urmează să voteze miercuri, 15 octombrie, această legislație controversată, în contextul unor proteste naționale anunțate. În ciuda opoziției crescânde din partea sindicatelor și a partidelor de opoziție, se așteaptă ca proiectul de lege să fie adoptat confortabil, cu voturile partidului aflat la guvernare, Noua Democrație.
De la venirea sa la putere în 2019, guvernul de centru-dreapta a transformat piața muncii din Grecia, pe care o descrie acum ca fiind una dintre cele mai „flexibile” din Europa.
Începând din iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii pot fi solicitați să lucreze un nou program de șase zile, primind un plus de 40% la salariu pentru a șasea zi lucrătoare. Această schimbare a fost considerată necesară din cauza îmbătrânirii și scăderii populației, precum și a lipsei acute de forță de muncă calificată.
Proteste în Grecia
Potrivit publicației citate, Grecia a fost paralizată marți, 14 septembrie, de o grevă generală, în timp ce sindicatele au cerut retragerea proiectului de lege. Majoritatea serviciilor publice și mijloacelor de transport au fost suspendate în urma protestelor de amploare.
„Orele de muncă flexibile” în practică înseamnă „abolirea zilei de lucru de opt ore, distrugerea oricărui concept de viață de familie și socială și legalizarea supraexploatării”, a transmis într-un comunicat sindicatul funcționarilor publici, ADEDY.
Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, dar nu mai mult de 37,5 zile pe an, cu un plafon maxim de 48 de ore pe săptămână, calculat pe o medie de patru luni, și un maxim de 150 de ore suplimentare anual.
Totuși, săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula generală, iar orele suplimentare vor fi mai bine plătite, cu un bonus de 40%.
Ministerul Muncii a precizat că ziua de 13 ore trebuie să fie voluntară și că niciun angajat nu va fi obligat să lucreze ore suplimentare. Însă sindicatele susțin că angajatorii au avantajul în aceste negocieri, mai ales într-o țară cu o tradiție aproape inexistentă de inspecții la locul de muncă.
Economia Greciei și-a revenit după criza financiară de un deceniu, începută în 2009, urmată de trei programe de salvare până în 2018. Rata șomajului, care în timpul crizei ajunsese la un impresionant 28%, era de 8,1% în august-ultima lună pentru care există date. Media UE era de 5,9%, precizează Politico.
Totuși, nu există o convergență reală cu restul Uniunii Europene: salariile din Grecia rămân printre cele mai mici din blocul comunitar, ceea ce îi obligă pe mulți greci să aibă două locuri de muncă pentru a face față costului ridicat al vieții, în special al locuințelor.
Măsură ar legaliza abuzurile privind orele suplimentare
Țara se situează pe penultimul loc în UE în ceea ce privește puterea de cumpărare, aproape jumătate dintre gospodării neputând acoperi nevoile de bază, potrivit unui raport din 2024 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
Un grec din cinci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat publicate luna aceasta.
Conform datelor OECD, Grecia s-a clasat pe locul cinci la nivel mondial în 2023 în ceea ce privește numărul anual de ore lucrate, fiind devansată doar de Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.
Experții în piața muncii au afirmat că această măsură ar legaliza abuzurile privind orele suplimentare comise deja de angajatori și va duce la epuizare și la creșterea numărului de accidente de muncă. Legislația a fost condamnată în mod repetat de reprezentanții angajaților.
„Aceste reglementări amplifică insecuritatea locurilor de muncă și consolidează modelul muncii flexibile și neprotejate,” a transmis într-o scrisoare adresată ministrului Kerameus, la sfârșitul lunii septembrie, Confederația Generală a Muncii din Grecia- principalul sindicat din sectorul privat.
