Potrivit unui comunicat al Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, scumpirile nu se regăsesc integral în prețurile de la raft, deoarece comercianții au redus din marje pentru a menține accesibilitatea.
Impactul este însă diferit în funcție de tipul bijuteriei: la verighete, lanțuri și brățări masive, unde metalul reprezintă peste 80% din cost, prețurile au urcat în proporție de 70–90% față de evoluția burselor. La piesele mici sau cu design complex, transferul este de 40–60%.
Piața se adaptează prin două direcții: producerea unor bijuterii mai ușoare, cu consum redus de metal, și orientarea către aliaje mai accesibile, precum aurul de 9K, în locul celui de 14K sau 18K.
Producătorii atrag atenția și asupra creșterii tranzacțiilor cu „aur vechi”, fenomen care, în lipsa unor reguli clare, permite introducerea metalelor din piața neagră în circuitul comercial. Diferențele de taxare dintre regimul „second hand” și producția nouă creează, potrivit industriei, concurență neloială și pierderi importante la bugetul de stat.
Sectorul bijuteriilor rămâne vulnerabil în fața volatilității extreme a metalelor prețioase, iar operatorii avertizează că, fără controale mai stricte și o legislație clarificată, riscul de evaziune și activități ilegale va continua să crească.
