Petre Roman, Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu, audiaţi în dosarul Mineriadei

Monday, 15 May 2017, 10:34, Sursă: REALITATEA.NET

Petre Roman, Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu au fost audiaţi la Parchetul General în dosarul Mineriadei, conform Realitatea TV. Cel mai probabil, Petre Roman şi Ion Iliescu au fost chemaţi la Parchetul General pentru a da noi declaraţii, în contextul în care, conform declaraţiilor recente făcute de Procurorul General al României, ancheta în dosarul Mineriadei se apropie de final.

Adaugă părerea ta

De asemenea, fostul director al Serviciului Român de Informații Virgil Măgureanu s-a prezentat luni, la Parchetul General, fiind citat de procurorii militari în dosarul ''Mineriada''.

Conform informaţiilor Realitatea TV, acuzaţiile au fost extinse în cazul lui Petre Român şi Ion Iliescu. 

La ieşirea de la audieri, fostul preşedinte Ion Iliescu nu a dat nicio declaraţie.

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, şi fostul premier Petre Roman, au fost inculpaţi la în decembrie 2016 în în dosarul Mineriadei din 1990. Aceştia sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii. Împreună cu ei mai sunt inculpaţi de aceleaşi fapte şi Gelu Voican-Voiculescu,  la data săvârşirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României, Nicolae Dumitru, la data săvârşirii faptelor, prim-vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii, şi Florescu Mugurel Cristian, la data săvârşirii faptelor, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

De asemenea, în aceeaşi cauză s-a dispus punerea în mişcarea acţiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii pentru Emil Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazemir Benedict Ionescu, la data săvârşirii faptelor vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională; Adrian Sârbu, la data săvârşirii faptelor şef de cabinet şi consilier al primului ministru; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, la data săvârşirii faptelor lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieş Burlec, la data săvârşirii faptelor ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.)Vasile Dobrinoiu, la data săvârşirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, dar şi general (rez.) Petre Peter, la data săvârşirii faptelor comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne.

Totodată, urmărirea penală se efectuează, în continuare, faţă de alţi 18 suspecţi, sub aspectul săvârşirii aceloraşi infracţiuni.

După 27 de ani de tergiversări, Parchetul General a decis să redeschidă Dosarul Revolutiei și să investigheze, in rem, infracțiuni împotriva umanității: „Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat”.

Procurorii militari vorbesc deschis despre greşelile făcute în Dosarul Revoluţiei. Ancheta începută în anul 1990 este plină de erori, omisiuni și neglijențe. În primele luni ale anului 1990, procurorii din toată ţara au deschis 4544 de dosare penale.

Până în anul 1995 au fost trimise în judecată doar 275 de persoane printre care: 25 de generali, 114 ofiţeri si 87 de civili. Majoritatea a făcut parte din regimul comunist. Nicio persoană din grupul care a preluat puterea după 22 decembrie 1989 nu a ajuns în faţa judecătorilor.

Anchetatorii au ajuns la concluzia că de vină pentru multe dintre vieţile pierdute ar fi chiar tocmai cei care au luat puterea, după fuga lui Nicolae Ceauşescu.

Iniţial, procurorii militari au spus că în România a existat un vid de putere în perioada 22- 27 decembrie 1989. Astfel, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile luate în acea perioadă în care au fost înregistrate cele mai multe decese.