Petre Roman, după audieri: "Dacă se încearcă să fie pătată, demolată imaginea Revoluției..."

Petre Roman, fostul premier al României, a fost audiat în această dimineață la Parchetul General în Dosarul Revoluției din 1989, transmite corespondentul Realitatea TV.

"Da, am povestit. Eh, ce-i de povestit? Multe sunt de povestit. Totul e important. Eu rețin ceea ce am trăit până când Revoluția a fost o reușită și românii au fost admirația întregii lumi. Asta e tot ce rețin, ceea ce îmi amintesc. Și orice fel de situație în care se încearcă să fie pătată, demolata imaginea Revoluției române îmi dă un sentiment de respingere totală", a declarat fostul premier.

Surse judiciare spun ca Petre Roman are calitatea de martor în dosarul Revolutiei din 1989. Procurorii sunt interesați sa afle cum a obtinut acesta calitatea de premier

Fostul premier a fost citat pentru a da explicatii scrise la Parchetul General. Fost lider al FSN, considerat mâna dreaptă a lui Ion Iliescu, Petre Roman a fost citat pentru ca procurorii vor să obțină o declarație scrisă a acestuia. Fostul lider FSN are și calitatea de inculpat în dosarul Mineriadei.

Ultimul martor audiat în dosarul Revoluției a fost actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Național București, care s-a prezentat la Parchetul General pe 23 februarie.

"Sunt foarte bucuros că s-au redeschis aceste dosare. Acum o vreme, trei săptămâni, am fost audiat pe problemele Mineriadei și acum pentru problemele de la Revoluție. Este a treia oară când declar. Am fost audiat la cerere, când a fost comisia parlamentară în anii 1997 - 2000, în perioada în care am fost la minister. Apoi, tot la cerere, am făcut declarații când generalul Voinea ancheta aceste dosare. Acum sunt chemat tot pe tema asta - dosarul Revoluției, de când s-au redeschis dosarele", a spus Caramitru, la sosirea la sediul Parchetului, precizând că a fost chemat în calitate de martor.

În iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluției.

În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcției de procuror general, anunța redeschiderea anchetei, pe motiv că soluția de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică și nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incomplete și, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecință, la o greșită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor, precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Licu susținea că, din modul de desfășurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esențiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situației de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanțelor anterioare, concomitente și ulterioare evenimentelor și fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

El preciza că a constatat că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente.

Potrivit lui Licu, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, iar materialul întocmit de SRI referitor la evenimentele din decembrie 1989 nu se regăsește în dosarul de urmărire penală și nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obținerii acestuia.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împușcare, rănirea a 343 în alte împrejurări și reținerea a 924 de oameni.

După această decizie, sute de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva soluției date de procurori.