OMV Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a înregistrat în trimestrul al treilea al anului venituri din vânzări în valoare de 5,032 miliarde de lei, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Profitul net aferent trimestrului 3 a fost de 638 de milioane de lei, cu 35% mai mare faţă de perioada similară din 2016 şi în creştere cu 8% decât trimestrul 2 din acest an.
Rezultatele au fost publicate de companie pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti, unde OMV Petrom este listată şi are o capitalizare de 16,6 miliarde de lei.
Numărul de angajaţi ai Petrom a continuat să scadă în ultimele trei luni, ajungând la 13.886, cu 446 mai puţini faţă de trimestrul anterior şi cu 1.089 mai puţini faţă de trimestrul al treilea din 2016.
În urmă cu patru ani, OMV Petrom a atins un profit record de peste 1 miliard de euro. „Vă puteţi imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajaţi să preia Petromul cu cei 60.000 de angajaţi? Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara Austriei", spunea într-un interviu acordat FT Gerhard Roiss, CEO al OMV, care alături de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV la data privatizării Petrom, şi-a pus semnătura pe contractul care avea să transforme radical grupul austriac.
Din privatizarea Petrom, în anul 2004, pe timpul guvernării Năstase, statul român a luat 669 de milioane de euro pentru 33% din acţiuni. Ulterior austriecii au realizat o majorare de capital până la 51%.
"Petrom o companie-mamut pentru estul Europei, care, pe lîngă rafinării, instalații de extragere, de transport, de stocare, pe lîngă uzine de îngrășăminte, puțuri, depozite, benzinării, deținea și proprietatea deplină a resurselor de petrol și gaz pe care le exploata, a fost vîndută pe un preț mai mic ca șpaga. Statul român a primit 668,815 milioane de euro și atît. OMV a mai venit cu aport de capital în valoare de 830,6 milioane de euro, dar banii au intrat în capitalul de lucru, deci au rămas la cumpărător. Ca să avem o idee a dezastrului trebuie spus că, exact în aceeași perioadă, OMV analiza achiziția companiei MOL cu un preț de 10-12 miliarde de euro, în condițiile în care tot ce vindeau ungurii erau niște benzinării", scrie jurnalistul Doru Bușcu, într-un editorial pe Catavencii.
Subevaluarea Petrom a fost făcută cu mîna consultanților Crédit Suisse First Boston și ING Bank, sucursala Londra, pilotate de foști agenți DIE, spune Doru Bușcu, care au luat în calcul datoriile companiei și au stabilit pentru baril un preț de 22 de dolari pentru următorii zece ani. Prețul petrolului a crescut năpraznic în următorii ani, iar datoriile (370 de milioane de euro) au fost șterse de Guvernul Năstase prin chiar contractul de privatizare, fără să se modifice valoarea companiei. "Hoția a fost scrisă, așadar, în chiar corpul contractului, la vedere", precizează jurnalistul.
Cum a evoluat profitul Petrom în perioada 2010-2016
2016 - profit de 1,038 miliarde de lei
2015 - pierdere 690 milioane de lei
2014 - profit net de 2,1 miliarde de lei
2013 - profit net record de 4,824 miliarde de lei
2012 - profit net de 3,946 miliarde de lei
2011 - profit net 3,759 miliarde de lei
2010 - profit net de 2,19 miliarde de lei
