O nouă criză în Guvern. Un ministru vrea să-și dea demisia: „Mi-aș dori să mă întorc în Parlament”

După mai mulți ani petrecuți la conducerea portofoliului de la Agricultură, ministrul Florin Barbu a lăsat să se înțeleagă că actualul său mandat în Executiv s-ar putea apropia de final. Într-o declarație recentă, oficialul și-a exprimat dorința de a reveni în activitatea legislativă, considerând că experiența acumulată în fruntea ministerului poate fi valorificată mai eficient prin elaborarea de legi direct din Camera Deputaților. Barbu mizează pe faptul că, din postura de membru al Comisiei pentru Agricultură, ar putea impune un ritm mai accelerat în adoptarea actelor normative de care fermierii români au nevoie urgentă pentru a rămâne competitivi.

O nouă viziune și posibila succesiune în cadrul PSD

Întrebat despre eficiența rolului de parlamentar în raport cu cel de ministru, Florin Barbu a sugerat că instituția pe care o conduce în prezent are nevoie de o împrospătare a strategiei și a modului de lucru. Acesta a ținut să precizeze că eventuala sa plecare nu va lăsa un vid de putere sau de expertiză, subliniind că în rândurile Partidului Social-Democrat există numeroși specialiști capabili să preia frâiele agriculturii românești fără a perturba proiectele în curs. Ministrul a dat asigurări că, indiferent de funcția pe care o va ocupa, va rămâne un pilon de sprijin pentru succesorul său, oferind consultanță pentru continuitatea investițiilor deja demarate.

În viziunea lui Florin Barbu, misiunea fundamentală a oricărui ministru al Agriculturii trebuie să graviteze în jurul a doi piloni esențiali: consolidarea suveranității alimentare a țării și maximizarea absorbției fondurilor comunitare. Referitor la performanțele financiare, oficialul a evidențiat succesul major înregistrat în anul 2025, perioadă pe care o descrie ca fiind istorică pentru sectorul agricol românesc. Cu o absorbție de aproximativ 5 miliarde de euro atrasă de la Comisia Europeană, ministerul a reușit o performanță fără precedent în ultimele trei decenii, reușind să reîntregească bugetul de stat prin utilizarea integrală a resurselor externe.

Dincolo de cifrele record de absorbție, viitorul agriculturii depinde, în opinia lui Barbu, de o strânsă corelare între fondurile europene și schemele naționale de ajutor de stat. Acesta consideră că modernizarea exploatațiilor agricole nu poate fi realizată exclusiv prin finanțări de la Bruxelles, fiind nevoie de un sprijin direct și constant din partea guvernului. Astfel, strategia pe termen lung trebuie să includă programe de dezvoltare care să ruleze în paralel pe ambele paliere de finanțare, asigurând astfel o bază solidă pentru stabilitatea economică a fermierilor români și pentru siguranța alimentară a întregii populații.