Intervenția a venit pe fondul reacțiilor generate de formularea folosită și de absența României de la reuniunea din Elveția.
Marius Lazurca a subliniat anterior că opțiunea aleasă nu reprezintă o excepție în practica diplomatică și că decizia a fost luată în urma unor discuții ample, purtate în interiorul administrației prezidențiale. Potrivit acestuia, reprezentarea statelor la Davos prin miniștrii de Externe este frecventă, iar contextul intern a cântărit decisiv în stabilirea agendei.
„Nu e neobișnuit ca statele să fie reprezentate de ministrul de Externe. Decizia președintelui e ușor de înțeles. Agenda e sub asediul urgențelor. Orice șef de stat trebuie să prioritizeze crizele, urgențele. Decizia nu a fost luată ușor ci în urma unor discuții aprofundate. Până la urmă, președintele a decis să rămână în țară”, a spus Lazurca duminică, adăugând că hotărârea a fost adoptată de șeful statului împreună cu consilierii săi.
Joi, Nicușor Dan a confirmat public aceste explicații.
„Românii au votat schimbarea”
Aflat la Bruxelles, după participarea la Consiliul European, președintele a abordat direct termenul „teleleu” care a atras atenția opiniei publice și a încercat să-l plaseze într-un context mai larg, legat de mandatul său și de așteptările electoratului.
„Dincolo de acest cuvânt pe care opinia publică l-a redescoperit, ţin să încep cu o remarcă filozofică. Eu cred că românii, în mai 2025, au votat o schimbare. Adică, ei au spus ”nu ne place cum a fost până acum, vrem să facem altfel”. A face altfel, în opinia mea, înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”, a declarat Nicuşor Dan.
Șeful statului a legat această perspectivă de modul în care sunt gândite deplasările externe și participările la forumuri internaționale, sugerând că prezența simbolică nu este suficientă în lipsa unei pregătiri consistente.
Reprezentarea externă și frecvența întâlnirilor europene
Nicușor Dan a oferit detalii despre ritmul întâlnirilor pe care le are în cadrul structurilor europene, arătând că dialogul cu liderii continentului are loc în mod regulat. Potrivit acestuia, o dată pe lună se întâlnește cu liderii europeni, iar o dată la șase luni participă la reuniuni cu liderii comunității politice europene, structură care reunește toate țările de pe continent, inclusiv state din zona Mării Caspice.
În acest context, președintele a respins ideea că lipsa de la Davos ar fi echivalentă cu o izolare sau cu o absență din spațiul diplomatic internațional.
Strategiile lipsă și dilema Davos
Argumentul central invocat de Nicușor Dan a fost legat de absența unor strategii economice clare care să susțină astfel de participări. El a explicat că simpla prezență la un eveniment de amploarea Davosului nu produce efecte concrete dacă nu este dublată de planuri bine definite.
„Deci nu e vorba să ne ducem pe la Davos să ne vadă lumea pe acolo. Întrebarea e cum putem să avem acces la oricine din zona asta. Să zicem că deschizi un dialog cu - de exemplu - prim-ministrul indian. Avem pregătită o strategie de a dezvolta economic un parteneriat cu India? Avem 100 de firme gata să meargă la un forum economic în New Delhi? Nu prea avem. Eu cred că, înainte de a merge şi noi pe acolo, cum s-a spus în opinia publică din România, trebuie să avem pregătite nişte strategii, astfel încât aceste vizite să fie constructive”, a explicat președintele.
Exemplul zonei caspice
Pentru a-și susține punctul de vedere, Nicușor Dan a oferit un exemplu concret legat de relațiile cu statele din regiunea Mării Caspice. Potrivit acestuia, lipsa unor planuri coerente a fost o constantă în ultimele decenii, ceea ce limitează capacitatea României de a valorifica oportunitățile externe.
„Dacă în momentul acesta noi am avea o strategie bine consolidată pe zona caspică, am face timp de o săptămână un turneu în ţările din de acolo. Dar nu avem. Şi n-am avut de 35 de ani”, a afirmat șeful statului.
