Efectul cafelei este adesea interpretat greșit, deoarece cafeina nu „alimentează” organismul cu energie, ci blochează temporar receptorii care transmit senzația de oboseală, potrivit sursei citate. Efectul este o stare scurtă de alertă, care durează în medie aproximativ 30 de minute. După această perioadă, corpul revine brusc la nivelul real de epuizare, uneori chiar mai intens decât înainte.
De ce apare somnolența după ce consumi cafea
Explicația acestui efect este una „chimică”. Cafeaua are un efect în două faze asupra sistemului nervos. În prima fază, cofeina stimulează organismul, mascând oboseala. În a doua fază, când efectul cofeinei începe să scadă, intră în scenă alte substanțe din boabele de cafea, în special teobromina, un compus cu efect relaxant.
Când „scutul” creat de cafeină dispare, corpul resimte brusc toată oboseala acumulată. Atunci apare moleșeala musculară, pleoapele devin grele, iar dorința de închiderea a ochilor devine tot mai greu de controlat. Pentru șoferi, momentul acesta este extrem de periculos: organismul, forțat să ignore oboseala, cere odihnă în mod agresiv.
Cafea instant sau boabe? Cu sau fără zahăr? Diferențe importante pentru șoferi
Dar nu toate tipurile de cafea acționează la fel. Cafeaua boabe, proaspăt măcinată, are un conținut mai mare de cafeină, ceea ce oferă un impuls de atenție mai clar, chiar dacă e vorba de unul temporar.
Cafeaua instant, în schimb, trece printr-un proces industrial care reduce semnificativ nivelul de cofeină, însă păstrează aproape integral compușii relaxanți precum teobromina. Efectul de trezire este slab sau inexistent, iar somnolența se instalează mult mai repede, ceea ce înseamnă că, pentru șoferi, aceasta poate fi o alegere riscantă, scrie TSN.
O pauză scurtă poate face diferența
Specialiștii în siguranță rutieră atrag atenția că niciun stimulent nu poate înlocui odihna reală și că cea mai eficientă soluție este (măcar) o pauză scurtă, într-un loc sigur. Ieșirea din mașină, câțiva pași, întinderea musculaturii și aerul proaspăt reactivează circulația și oxigenarea creierului.
Această schimbare de ritm reduce tensiunea vizuală, combate efectul de „tunel” și restabilește viteza de reacție, potrivit sursei.
