Conform datelor de la Ministerul Finanțelor, gaura din buget s-a majorat treptat în ultimii cinci ani. Astfel că, în 2021, cheltuielile bugetului consolidat erau de 459 de miliarde, ia în 2025 au ajuns la 831 de miliarde de lei, adică o creștere de 43%. De asemenea, deficitul de cash s-a majorat și el de la 71 de miliarde, în 2021, la 176 de miliarde, anul acesta. Totodată, cheltuielile cu personalul statului erau de 111 miliarde de lei, în 2021, iar acum au ajuns la 172 de miliarde. C
Cheltuielile cu pensiile aerau de 110 miliarde de lei, acum cinci ani, iar azi au ajuns la 190 de miliarde de lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii ale statului erau, în 2021, de 64 de miliarde de lei, iar acum au ajuns la 97 de miliarde de lei. Și numărul angajaților la stat a crescut, de la 1,262 milioane de persoane, la 1,305 milioane de persoane. Datoria publică era, acum 5 ani, de 675 de milioane de lei acum a sărit de 1,1 miliarde de lei, adică 58% din PIB. Toate aceste creșteri nu a fi putut susține o majorare a încasărilor, mai ales de când am intrat pe deficit procedural excesiv.
Suntem de cinci ani pe deficit excesiv, și trebuie să muncim cel puțin încă cinci ani ca să ieșim. Cât suntem pe deficit, nu avem ambiția de a negocia la Bruxelles, pentru că deficitul înseamnă neseriozitate. Înseamnă că supravegherea bugetare e slabă, iar atunci când aceasta persistă, capacitatea noastră e limitată. Prin acest pachet fiscal evităm 3 riscuri mari. Primul, despre care nu s-a vorbit, e riscul de suspendare a fondurilor UE, cele de coeziune dar și din PNRR, dat fiind acțiunea deschisă de Comisia Europeană pentru că n-am făcut nimic. Această procedură împotriva României e aprobata.
Dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost tardiv. Vrem să prevenim ca procedura să se meargă mai departe. Asta ar fi însemnat penalizări pe fondurile UE. În primul rând salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate din cauza deficitului. Cum facem? Transmitem un pachet fiscal pe care Comisia Europeană îl cere analizând sistemul economic din România. Al doilea lucru, menținem calificativul de investiții al țării. Ultima oară când am intrat în incapacitate de plată, a atras după ea și alte consecințe. În primul rând, o devalorizare mare, care afectează absolut pe toți românii, nu doar statul atunci când se împrumută.
Acest pachet fiscal asta încearcă. În al treilea rând, deschidem drumul negocierilor împrumuturilor din PNRR. Acest pachet va fi discutat în conferința miniștrilor de finanțe din UE, ECOFIN, de pe 8 iulie, iar agențiile de rating și finanțatorii vor transmite datele mai departe. Simplul fapt că am anunțat pachetul, au influențat licitațiile statului de azi. Deci, indirect, scădem costurile de finanțare. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de țară, ne-am fi diminuat decizia de a ne conduce economic. Acest pachet are un impact de 9,5 miliarde de lei, în total impactul este de 10.750 de miliarde pe 2025. Impactul din 2026 este de 57 de miliarde, din care 18 miliarde înghețarea salariilor si pensiilor. Acest pachet a fost negociat cu Comisia Europeană, avem semnale pozitive, că în cazul adoptării înainte de consiliul ECOFIN, evaluarea Comisiei Europene va fi bună și ne vor accepta pachetul. De aici putem construi economia pe o alta disciplină bugetară. Am introdus două chestiuni care țin de stabilitate fiscală. Premierul va prezenta până la sfârșitul lunii martie, în care va vorbi despre execuția bugetară. Nu trebuie să mai propunem bugete fără analiza aprofundată a execuției bugetare a anului precedent. Trebuie să schimbăm calculele. Avem în zona de venituri, pe reașezarea TVA la 9 și 11%, un plus de 6 miliarde de lei la buget. La accize avem un plus de un miliard de lei, anul acesta și 3,5 în 2026. Prin așezarea plafonului la CASS la 3.000 de lei, avem 1,37 milioane, anul acesta și peste 4 miliarde în 2026.Mărim impozitul pentru sistemul bancar de la 2%, la 4 și peste 4 % în 2026, decizie care va avea un impact bugetar de 400 de milioane în 2025 și de 1,8 miliarde de lei în 2026. Creștem taxele de autorizare și toate taxele pe jocuri noroc, în cuantum de aproape 30% atât pentru gestionari, cât și pentru jucătorii cu câștiguri de până în 10.000 de lei cu valori cuprinse între 3 și10% si vrem să dăm un semnal important aici”, a declarat ministrul Finanțelor.
