Prima măsură se referă la operaţionalizarea mecanismului Market Maker: selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piaţa de energie, prin stimularea cererii şi a ofertei, facilitând tranzacţiile pe termen lung şi determinând astfel o scădere constantă a preţului.
Urmează creşterea transparenţei şi scăderea riscurilor în piaţa de energie, prin solicitarea de garanţii ferme în toate tranzacţiile cu energie.
A treia măsură ar fi introducerea tarifelor dinamice şi diferenţiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu preţuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină.
Planul lui Bogdan Ivan pentru România: export de energie și preţuri sub media europeană. Cum pot fi puse în practică aceste obiective
A patra măsură anunţată de ministrul Energiei este scăderea preţurilor de achiziţie a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuţie prin crearea unui mecanism unic de achiziţie – acest cost de achiziţie al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, deci implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuţie mai mici pentru toţi consumatorii.
A cincea propunere se referă la integrarea tuturor programelor de eficienţă energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.
”În paralel, vom continua negocierile la nivel european pentru prelungirea termenului de funcţionare a centralelor pe cărbune până în 2030. Acest pas va tempera creşterile de preţ şi ne va da timp să dezvoltăm proiecte noi de producţie. Obiectivul meu este clar: energie mai ieftină decât media europeană, independenţă energetică şi reguli eficiente pentru toţi actorii din piaţă. Împreună construim un viitor energetic sigur pentru România!”, transmite ministrul Bogdan Ivan.
