”Subiectul energiei electrice reprezintă un obiectiv de foarte mare interes, cred foarte mult că în acest scurt mandat de două luni, de când am început discuţiile cu toţi actorii implicaţi în căutarea soluţiilor pentru ca românii să nu mai plătească aproape cea mai scumpă energie electrică din Europa, am făcut progrese serioase, deja suntem la stadiul în care avem agreate cinci măsuri, care au fost agreate şi în cadrul coaliţiei de guvernare şi care au fost transmise către Guvernul României, pentru a fi adoptate în cadrul unui memorandum, măsuri care vor veni complementar cu măsuri de rezolvare a problemei de fond şi anume creşterea capacităţilor de producţie”, a declarat, marți, ministrul Energiei, într-o conferinţă de presă susținută la sediul instituției.
Pot
Potrivit ministrului, ”cel mai important lucru reprezintă modul în care noi, ca şi ţară, am ajuns în acest punct, în care să plătim unele dintre cele mai mari preţuri la energie electrică din întreaga Uniune Europeană”.
”Am stabilit două obiective foarte simple şi foarte clare, ca România din importator net de energie să se transforme în exportator de energie şi o să vă arăt în cât timp putem să facem asta, într-o coordonare foarte clară a statului român şi în acelaşi timp preţul de energie să fie sub media Uniunii Europene”, a arătat Ivan.
El a menţionat că, din punct de vedere strategic şi tactic, România a avut o evoluţie foarte serioasă a preţului de energie electrică, începând cu anul 2015.
”Dacă acum 10 ani, România era net exportator de energie electrică. Cu excepţia anului 2024, când am avut un an din punct de vedere al precipitaţiilor foarte bun şi am avut o creştere a producţiei energie electrice pe hidro, suntem net importatori. Principala problemă pe care o avem astăzi este faptul că România, în perioada în care produce mai multă energie, şi anume în intervalul 10-17, ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, uneori chiar la un preţ negativ şi ajunge să importe aproximativ 20% din consumul total al energiei din România în perioada de consum de vârf şi anume în intervalul 18-23”, a explicat ministrul.
Cum explică ministrul creșterea prețului la energie
Potrivit lui Ivan, atunci avem o discrepanţă foarte mare între preţul din timpul zile şi preţul la care importăm, lucrul care ne duce automat la o creştere a preţului.
”Cum am ajuns aici? În ultimii 10 ani România şi-a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatt capacităţi de producţie a energiei electrice în bandă, bazate pe cărbune şi pe gaz. Au fost înlocuiţi doar cu aproximativ 1.200 de megawatt capacitate de producţie a energiei electrice ,bazată pe gaze. În ultimii 10 ani, aproximativ 56% din capacităţile noastre de producţie a energiei electrice în bandă au fost eliminate”, a menţionat Ivan.
Ministrul a mai declarat că ”România şi-a asumat prin negocierea PNR-ului şi-a asumat poate cele mai curajoase ţinte de protecţie a mediului şi de decarbonizare şi anume să elimine până la finalul anului 2025 atât minele pe cărbune cât şi centralele pe cărbune de la complexul energetic Oltenia şi din Valea Jiului, lucru care, dacă stăm să comparăm cu Polonia sau cu Germania, care şi-au asumat aceste ţinte pentru anul 2039, respectiv 2049, a fost extrem de curajos şi care a venit cu proiecte care să înlocuiască aceste capacităţi de producţie”.
El a mai spus că aceste proiecte, din nefericire, constatăm că au întâzieri chiar şi de 2, 3, 4 sau 5 ani de zile.
Ivan a dat exemplul Termocentralei de la Iernut, care are puterea instalată de 430 MW.
”Am fost acolo, avem o companie care încă din 2016 a început să lucreze la acest proiect, o companie din afara României, care este în insolvenţă. Acum, o zi, a primit din partea judecătorului încă o şansă. Suntem în stadiul în care căutăm soluţii împreună cu cei de la Romgaz, să deblocăm această situaţie şi să scoatem această companie din tot procesul, pentru că suntem blocaţi de aproape 10 ani cu această procedură”, a anunţat Ivan.
Despre proiectele strategice blocate cu anii: soluția lui Bogdan Ivan
Ministrul Energiei s-a referit şi la proiectele Hidroelectrica, care în momentul de faţă, după ce multe dintre ele au primit avize şi autorizaţii de mediu, au fost contestate din nou în instanţă.
”Suntem în situaţia în care proiecte care au peste 80% sau 90%, investiţii deja realizate şi începute acum 20, 30, 40 de ani, să fie blocate în continuare. Aici avem Paşcaniul, Răstoliţa, Surduc-Siriu, Bumbeşti-Livezeni, Corneţu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana. În total vorbim de 350 de megawatzi care sunt blocaţi, din aceste motive”, a menţionat Ivan.
Potrivit ministrului, România s-a angajat să facă la complexul energetic Oltenia două parcuri de panouri fotovoltaice care au deja întârzieri de 2 respectiv 3 ani şi două centrale pe gaz la Turceni şi la Işalniţa, care au şi ele întârzieri de aproximativ 2 ani şi jumătate, înspre 3 ani.
”În momentul de faţă, am avut negocieri şi discuţii pentru a recalibra tehnic proiectele acestor centrale, pentru că ele au fost gândite la nivelul preţurilor anului 2022-2023. Este evident că a avut loc o dinamică în privinţa preţurilor, ceea ce astăzi se ofertează este aproape dublu faţă de acea perioadă şi căutăm soluţii împreună cu partenerii noştri, pentru a creşte alocarea bugetară şi pentru a avea companii care să vină şi efectiv să construiască aceste termocentrale”, a mai spus ministrul Energiei.
Ministrul a mai declarat că mai avem un proiect extrem de important, o investiţie privată de peste 1,4 miliarde de euro în judeţul Hunedoara, la Mintia, el arătând că a avut deja a treia sau a patra întâlnire cu investitorul, plus reprezentanţi ai TransGaz, RomGaz, TransElectrica, pentru a se asigura că tot ce înseamnă introducerea în funcţie în aceste capacităţi de producţie, care va ajuta la echilibrarea sistemului energetic naţional, va putea să fie făcut în timp, iar în cursul începutului anului viitor, să înceapă testele la cele două grupuri, pentru a putea injecta energie electrică în reţea, în regiunea Transilvania, care în momentul de faţă are nevoie tot mai mare de noi capacităţi de producţie”, a spus ministrul.
Potrivit lui Bogdan Ivan, în total vorbim despre proiecte strategice care au întârzieri şi de 2, 3, 5, chiar 10 ani de zile.
”Pentru a reuşi să deblocăm aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la Ministerul Energiei, am creat un mecanism foarte clar de evaluare-monitorizare săptămânală prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, din punct de vedere fizic şi financiar, pentru a ne asigura că aceste proiecte chiar se vor întâmpla şi se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu”, a mai spus social-democratul.
