Cod roșu economic. România, campioana deficitului în Uniunea Europeană. Avertismentul dur al analiștilor

Analiza macroeconomică semnată de economistul social democrat Cristian Socol evidențiază un contrast major între îngrijorările legate de deficitul bugetar și investițiile publice care au impulsionat economia României. În 2024, țara a raportat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană (9,3% din PIB conform ESA), însă această cifră a fost rezultatul unei activități intense în infrastructură, cu un număr record de kilometri de autostradă și modernizări în educație și sănătate. În paralel, creșterea medie de 40% a pensiilor este prezentată ca un act de echitate socială, în ciuda presiunii asupra bugetului.

Expertul critică ipocrizia dezbaterilor care ignoră costurile geopolitice, precum sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova sau creșterea dobânzilor din cauza riscului regional. Deși corupția și evaziunea fiscală (estimată la 8-10% din PIB) rămân provocări majore, problema structurală este discrepanța dintre dorința unor servicii publice de nivel european și veniturile fiscale foarte scăzute, similare paradisurilor fiscale.

Pentru finalul anului 2025, deficitul este raportat la 8,4% din PIB, o parte semnificativă fiind reprezentată de plata dobânzilor (3,1%), care reflectă povara împrumuturilor anterioare. Anul 2026 ar urma să marcheze o tranziție către "regula 666": un deficit efectiv de 6,2%, un deficit structural de 5,6% și un deficit de cont curent de 6,4%. Această ajustare este însă îngrijorătoare, deoarece 60% din efort se va baza pe tăierea cheltuielilor publice, fiind cea mai drastică astfel de măsură din Uniunea Europeană.

Datoria guvernamentală urmează să depășească pragul de 60% din PIB în 2026, depășind criteriile de la Maastricht. Deși România este departe de nivelurile datoriei din Grecia sau Italia, ritmul de creștere este alert, iar necesarul de finanțare pentru 2025 a atins 258 miliarde de lei. Socol avertizează că, fără o reformă fiscală bazată pe impozitare progresivă și o luptă reală împotriva evaziunii, România riscă să se confrunte cu o "oboseală fiscal-bugetară", făcând scăderea deficitului la 4-5% un proces extrem de dificil în anii următori.