_c8158cdc41.jpg)
„Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem în acest pachet.
O direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală.
A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie factori de dezvoltare ai comunităților.
Iar a treia direcție ține de componenta de politici publice de descentralizare, de simplificare și de digitalizare în așa fel încât, prin adoptarea acestor politici, să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățean, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată.
Eu o să mă refer la prima direcție, cea de administrație mai eficientă, și o să punctez principiile măsurilor pe care le propunem în această zonă.
Una din măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național.
Pentru primari, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că, în general, primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatori rafinați, nu doar numărul de locuitori din județ, ci pot fi numărul de unități administrative sau, dacă ai un spital județean în subordine, sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, 2-3 persoane care să gestioneze această activitate, sau, în funcție de numărul de autorizații de construire pe care direcția arhitectului șef le eliberează, dacă eliberează pentru toate unitățile administrative sau doar parțial, și în felul acesta vom avea un număr maxim de angajați ai primăriilor din România, în funcție de mărimea localității, și un număr maxim de angajați pentru consiliile județene.
De ce este nevoie de această măsură?
Astăzi, avem situații în care avem primari cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine, și avem aceleași primării având o populație asemănătoare cu un număr mult mai mare de angajați, unde nu se vede niciun plus de serviciu, un plus de calitate, pe care cetățenii respectivi să îl perceapă de la aceste primării.
Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați, și avem consilii județene mai mici care au un număr de peste 200 de angajați, și nu s-a constatat că, la acelea cu număr redus, sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele.
Pe cale de consecință, modul în care va fi stabilit că, acolo unde personalul în administrațiile publice locale a fost supradimensionat, să trebuiască să fie redus, iar la autoritățile unde acesta este deja redus, această măsură nu îi va afecta; dimpotrivă, dacă periodic am avut organigramele blocate și nu au mai putut face angajări, această măsură le va permite celor care au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitate de a-și stabili organigramele așa cum își doresc.
A doua măsură pe care o propunem tot în zona de limitare este limitarea numărului de polițiști locali în sensul în care norma care este astăzi stabilită de un polițist local la 1000 de locuitori să fie majorată. Cât, va rămâne să stabilim în urma dialogului cu primăriile reședință de județ unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România. Și aici avem situații în care suntem la extreme, avem orașe care au un polițist la 2000 de locuitori, și avem alte orașe de dimensiuni asemănătoare care au numărul de polițiști care depășește limita legală, de exemplu Buzău este în această situație, și care nu reușește să îi ducă sub limita legală din cauza proceselor care trenează de ani de zile. Dar nu s-a constatat că într-un oraș cu număr mic de polițiști să avem infracționalitate, să avem problemele de curățenie scăpate de sub control, sau în orașul cu personalul poliției locale supradimensionat lucrurile să fie total diferite.
Prin măsuri care țin de evitarea suprapunerilor de competențe cu poliția locală, prin organizarea de dispecerate comune, prin direcționarea exactă a echipajului care răspunde de o anumită zonă la problema respectivă, se stabilesc clar responsabilitățile, se evită suprapunerile. Dacă camerele de luat vederi sunt toate duse într-un singur dispecerat, toate polițiile își fac datoria mult mai bine pentru că o bună parte de zonă de intersecții aglomerate, de pietonal, zonele infracționale cu potențial ridicat sunt supravegheate și în felul acesta putem să evităm suprapunerile de forțe, putem să clarificăm responsabilitățile, în așa fel încât primarii să aibă un rol mai important în coordonarea activităților de ordine publică și circulație pe componenta poliției naționale, iar per ansamblu întregul sistem de ordine publică să fie mai bine organizat, evitând cheltuieli inutile și suprapuneri de competențe.
O altă măsură importantă este stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu își acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuielile de personal. Astăzi, așa cum știți, fiecare consiliu local are competența să stabilească atât organigrama, deci numărul de angajați, dar și grila de salarizare, nivelul de salarizare al fiecărui angajat, trebuind la grilă să respecte o condiție importantă, să nu depășească salariul viceprimarului.
În multe localități, grila de salarizare este integral foarte apropiată de salariul viceprimarului, deci este dusă la maxim, în condițiile în care avem 25% din localitățile din România, e vorba în principal de primarii de comune, care nu își acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaților respectivi. Prin urmare, stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități la nivel național, pe care nu o vor putea depăși, dar vor putea să o coboare dacă situația financiară o impune, este o decizie corectă având în vedere faptul că guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante, iar dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel național.
Celelalte unități administrative, a căror venituri proprii le acoperă integral cheltuielile, își vor putea stabili, așa cum este și în prezent, grila de salarizare și organigrama pentru a-și optimiza funcționarea și pentru a oferi servicii cât mai bune.
O altă măsură foarte importantă este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității, mă gândesc de exemplu la gradul de colectare al impozitelor. Această prevedere a fost amânată, deși este în codul finanțelor publice locale, în fiecare an în legea bugetului, această amânare a avut atât componente obiective, dar și grija de a nu deranja aleșii locali. Componenta obiectivă era legată de capacitatea unui primar de a-și încasa taxele și impozitele, ceea ce acest pachet va rezolva în așa fel încât să existe capacitatea de a fi eficient, de a-ți asuma responsabilitățile în așa fel încât să poți într-adevăr să soliciți sume de compensare, dacă ți-ai făcut și tu datoria. În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență, și sumele de la nivel guvernamental vor fi repartizate direct proporțional cu ceea ce s-a realizat la nivel local.
O altă măsură importantă este posibilitatea ca un funcționar public să aibă normă împărțită între două, trei primării. Și în sectorul privat, de exemplu, sunt contabili, IT-iști care deservesc mai multe sisteme, mai multe companii. La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă și mă gândesc de exemplu că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate, o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta, un secretar al unei primării, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat, poate să acopere fără probleme două primării, mă gândesc de exemplu la zona de urbanism unde nu ai autorizații de construire la un volum atât de mare, sau certificate de urbanism care să acopere o primărie cu normă întreagă, mă gândesc la alte componente de colaborare între primării, nu doar partea de partajare a funcționarilor, inclusiv partajarea unor servicii.
O alta masura este reducerea cabinetelor alesilor locali, inclusiv a demnitarilor de la nivel central.
