Cum începe campania: „Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală?”
Clipul pornește cu un mesaj direct, menit să pună sub semnul întrebării reflexul de a crede orice imagine care pare autentică.
„Dacă vedeţi pe internet o imagine cu forţele de ordine, sunteţi siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendinţa să credem că da. Aceasta nu este vocea mea, deşi mă vedeţi pe mine, vocea este generată artificial.”
Purtătorul de cuvânt al instituției, George Tacăle, apare în filmare, dar vocea folosită este una creată de AI. Mai mult, imaginea sa este suprapusă peste un avatar feminin generat tot cu ajutorul inteligenței artificiale, care rostește același mesaj, dar cu voce de bărbat.
Noi dezinformări grosolane care se folosesc de numele Realitatea Plus și Realitatea.net – FOTO
Demonstrație practică: cât de simplu este să creezi o scenă falsă
Reprezentantul Jandarmeriei arată apoi cât de rapid poate fi generată o imagine care pare reală. Într-o secvență, el apare într-un decor ce sugerează un dezastru, explicând că fundalul nu este autentic, ci creat pe baza unei fotografii dintr-un sediu al Jandarmeriei.
Scopul demonstrației este să arate cât de ușor poate fi fabricată o situație dramatică, care să inducă panică sau furie în rândul publicului.
Mesajul final: „Astfel de lucruri nu apar întâmplător”
Campania subliniază că imaginile false nu sunt simple jocuri vizuale, ci instrumente folosite pentru a manipula emoțiile oamenilor.
„Astfel de lucruri nu apar întâmplător, de multe ori sunt realizate ca să stârnească emoţii puternice, frică, furie, panică şi să ne facă să reacţionăm fără să mai verificăm. Inteligenţa artificială poate fi un instrument util, dar şi o armă de manipulare, de aceea informaţi-vă doar din surse oficiale şi nu distribuiţi conţinut care vă ridică semne de întrebare.”
Jandarmeria îi îndeamnă pe cetățeni să nu lase un algoritm să le influențeze reacțiile și să verifice întotdeauna autenticitatea imaginilor înainte de a le distribui.
