Datele Eurostat pentru 2024 evidențiază că în multe țări din Balcani și din sudul Europei, riscul de sărăcie sau excluziune socială afectează aproape o treime din populație. Bulgaria, România, Grecia, Spania și Italia se află printre statele unde decalajele sunt cele mai vizibile. Aceste cifre reflectă nu doar salariile mai mici, ci și dificultăți economice structurale și sisteme sociale mai fragile.
Cum definește Uniunea Europeană sărăcia
Spre deosebire de Statele Unite, unde pragul sărăciei se calculează în funcție de veniturile minime necesare pentru hrană, în Uniunea Europeană există trei criterii principale care definesc situația:
– Venituri sub 60% din media națională
– Lipsuri materiale, atunci când nu se pot acoperi șapte din treisprezece nevoi de bază, precum încălzirea locuinței, plata unei cheltuieli neprevăzute sau accesul la internet
– Intensitate scăzută a muncii, adică adulții din gospodărie au lucrat cel mult 20% din lunile anului precedent
Oricine se încadrează în cel puțin una dintre aceste categorii este considerat în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Țările cu cele mai mari procente
Datele pentru 2024, compilate de VisualCapitalist arată că în fruntea clasamentului se află Turcia, cu 30,4%, urmată la foarte mică distanță de Bulgaria, cu 30,3%. România ocupă locul al treilea, cu 27,9%. Practic, aproape unul din trei locuitori din aceste state se confruntă cu dificultăți financiare majore. Grecia (26,9%) și Spania (25,8%) completează tabloul sudic, unde șomajul ridicat, accentuat de criza datoriilor suverane dintre 2008 și 2014, continuă să afecteze tinerii și posibilitatea lor de a acumula resurse. Lituania și Letonia, cu 25,8% și respectiv 24,3%, scot în evidență un decalaj evident între zonele urbane și cele rurale, unde veniturile sunt în medie cu 20% mai mici.
Top 15 state cu cele mai ridicate procente de populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în 2024:
Turcia – 30,4%
Bulgaria – 30,3%
România – 27,9%
Grecia – 26,9%
Spania – 25,8%
Lituania – 25,8%
Letonia – 24,3%
Italia – 23,1%
Estonia – 22,2%
Croația – 21,7%
Germania – 21,1%
Franța – 20,5%
Ungaria – 20,2%
Luxemburg – 20,0%
Malta – 19,7%
Media Uniunii Europene se situează la 21,0%, ceea ce arată că decalajele dintre nord și sud, dar și între est și vest, sunt încă foarte puternice.
Românii fac foamea. Aproape 20% din populație nu are ce să pună pe masă
Nordul și centrul Europei, la polul opus
Cehia se află la extrema cealaltă, cu doar 11,3% din populație expusă riscului de sărăcie. Slovenia urmează cu 14,4%, iar Olanda cu 15,4%. Aceste țări combină salariile mai ridicate cu sisteme sociale solide, care atenuează șocurile economice și reduc vulnerabilitatea populației. Țările nordice se plasează ușor peste media europeană, dar se mențin într-o zonă relativ stabilă: Finlanda 16,8%, Suedia 17,5% și Danemarca 18,0%. Germania, cu 21,1%, este chiar puțin peste media UE, reflectând diferențele încă prezente între regiunile industrializate din sud-vest și fostele landuri estice.
Ținta Uniunii Europene pentru 2030
Comisia Europeană și-a fixat un obiectiv ambițios: până în 2030, cel puțin 15 milioane de persoane, dintre care 5 milioane de copii, să fie scoase din sărăcie sau excluziune socială. Totuși, avansul spre această țintă a fost încetinit după pandemie. Inflația ridicată a diminuat veniturile reale, iar creșterea facturilor la energie și alimente a accentuat presiunea pe gospodării. Printre soluțiile luate în calcul la Bruxelles se numără accesul mai bun la locuințe la prețuri accesibile, programe de recalificare pentru locuri de muncă mai bine plătite și reducerea diferențelor salariale dintre bărbați și femei.
Fără o creștere accelerată a veniturilor în statele din sudul și estul continentului, decalajele dintre regiunile europene riscă să devină tot mai adânci.
Facturile s-au dublat, Guvernul Sărăciei dă 50 de lei în bătaie de joc VIDEO
