Conform unui raport publicat de Centrul Internațional pentru Dezvoltare Montană Integrată (ICIMOD) din Kathmandu și citat de ziarul din Buthan Kuensel Online, ghețarii au pierdut până la 27 de metri din grosime începând cu anul 1975.
„Aceasta nu este o problemă îndepărtată; este o criză care se agravează în timp real, cu partea sa de dezastre în fiecare vară și în fiecare sezon musonic”, a declarat Pema Gyamtsho, directorul ICIMOD. „Trebuie să consolidăm monitorizarea și să investim în adaptare acum”, a avertizat acesta. Între 1990 și 2020, suprafața ghețarilor din regiune s-a redus cu 12%, iar rezervele de gheață estimate au scăzut cu 9%, conform datelor ICIMOD, scrie Libertatea.ro
În aceeași perioadă, rata anuală a pierderii masei de gheață a crescut de la 35 cm (în intervalul 1974-1999) la 72 cm după anul 2000. „Creșterea temperaturilor înseamnă că ghețarii au din ce în ce mai puțin timp pentru a-și reface masa. Trebuie să reducem emisiile de carbon pentru a le permite să-și mențină ciclul natural de refacere”, a explicat cercetătorul Mohd Farooq Azam, citat de AFP. Efectele acestor schimbări climatice sunt deja vizibile. În fiecare an, țări precum Afganistan, Pakistan, India și Nepal se confruntă cu inundații devastatoare și alunecări de teren, în special din cauza rupturii lacurilor glaciare. Potrivit experților, incidența și intensitatea acestor dezastre sunt în creștere, pe măsură ce temperaturile globale continuă să urce.
Lanțurile muntoase Hindu Kush și Himalaya adăpostesc peste 63.700 de ghețari, cu o suprafață totală de aproximativ 55.800 de kilometri pătrați. Aceste rezerve de gheață, cele mai mari din lume după calotele polare, alimentează zece dintre cele mai importante bazine hidrografice din Asia, fiind esențiale pentru sute de milioane de oameni. Cercetătorii atrag atenția asupra necesității de a intensifica măsurile de monitorizare a ghețarilor pentru a anticipa mai eficient riscurile asociate schimbărilor climatice.
