El a menţionat că decizia de a avea o listă comună ''a două partide competitoare până acum şi care continuă să rămână şi acum competitoare la nivel local şi vor fi probabil competitoare şi în viitor'' a existat şi în alte state membre ale Uniunii Europene, dând ca exemplu precedentele alegeri europarlamentare şi recentele alegeri legislative din Polonia, unde ''toate forţele europene s-au unit pentru a lupta cu partidul antieuropean care a atacat statul de drept''.
Referitor la congresul Partidului Popular European, ce va avea loc săptămâna viitoare la Bucureşti, un prim motiv pentru care Mureşan a propus organizarea acestui eveniment în România este creşterea vizibilităţii temelor europene în ţara noastră, ceea ce ajută la informarea mai bună a oamenilor şi la scăderea riscului ca ei să fie victime ale dezinformării.
''Cel de-al doilea motiv este faptul că România a acţionat în deplin spirit european în ultimii ani, atât în timpul pandemiei generate de coronavirus, cât şi de la începutul invaziei forţelor armate ruse în Ucraina. România a crezut mereu în soluţii europene, nu am luat măsuri unilaterale, nici chiar în situaţii dificile. Am dovedit că gândim în spirit european şi cred că acest congres va fi o oportunitate bună pentru a arăta că România crede în Europa, dar şi că Europa crede în România'', a subliniat vicepreşedintele grupului PPE.
Mureşan a ţinut să remarce că, prin venirea într-un stat membru din Europa Centrală şi de Est, Partidul Popular European îşi arată susţinerea şi solidaritatea faţă de toate statele din Europa Centrală şi de Est, care mai ales în ultimii doi ani, de la începerea războiului din Ucraina, au făcut eforturi substanţiale pentru a ajuta numărul mare de refugiaţi ucraineni.
La Congresul PPE de la Bucureşti va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene, va fi dezbătută strategia PPE pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie şi va fi adoptat programul politic al formaţiunii europene.
Siegfried Mureşan a apreciat că la scrutinul europarlamentar din iunie PPE va câştiga cele mai multe voturi şi că principalele trei grupuri ce au în prezent majoritate în Parlamentul European (PPE, S&D şi Renew) o vor păstra.
De asemenea, el anticipează că partidele extremiste nu vor înregistra creşteri semnificative în momentul de faţă. ''Avem două grupuri antieuropene, grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi grupul Identitate şi Democraţie (ID). Împreună, aceste două grupuri au 125 de europarlamentari, cărora li se adaugă 50 de europarlamentari neafiliaţi, care sunt în mare parte tot eurosceptici. (...) Estimez că numărul lor va rămâne aproximativ acelaşi'', a explicat eurodeputatul.
