_56b0d9e2ef.jpg)
În prezent, mutarea unei armate din vestul Europei către frontiera estică, în apropiere de Ucraina, Belarus și Rusia, ar întâmpina numeroase dificultăți. Poduri incapabile să susțină greutatea tancurilor, tuneluri feroviare prea înguste, diferențe de ecartament la căile ferate și proceduri administrative complicate sunt doar câteva dintre problemele semnalate de oficialii europeni.
Situația este agravată de regulile naționale: un stat membru solicită un preaviz de 45 de zile pentru trecerea trupelor peste graniță, deși obiectivul stabilit în 2024 era de maximum trei zile. Într-un alt caz, un convoi de tancuri a fost refuzat la intrare din cauza limitelor de greutate impuse de legislația rutieră locală.
Declarațiile oficialilor europeni
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a punctat dificultățile actuale: „Dacă un pod nu poate susține un tanc de 60 de tone, avem o problemă. Dacă o pistă de aterizare este prea scurtă pentru un avion cargo, nu putem realimenta echipajele.” Ea a subliniat că regulile de 45 de zile pentru permisiunea de tranzit „nu sunt suficiente” la mai bine de un deceniu de la anexarea Crimeei de către Rusia.
Kallas a precizat că noul plan nu dublează eforturile NATO, ci le completează: „Mobilitatea militară este o poliță de asigurare critică pentru securitatea europeană; speri să nu fie nevoie să o folosești la capacitate maximă, dar faptul că există garantează o descurajare și o apărare mai credibile.”
Ce presupune „Schengenul militar”
Comisia propune un sistem de urgență pentru transportul militar transfrontalier, care ar acorda prioritate convoaielor pe rețelele de transport. În situații de criză, armatele ar beneficia de derogări de la regulile obișnuite, precum perioadele obligatorii de odihnă pentru șoferii de vehicule grele, dar și de proceduri vamale accelerate pentru echipamente și provizii.
Infrastructura care trebuie adaptată
Oficialii europeni au identificat o listă de 500 de obiective – poduri, tuneluri, drumuri, porturi și aeroporturi – care necesită consolidare sau modernizare pentru a suporta traficul militar greu. Costul estimat pentru aceste lucrări se ridică la aproximativ 100 de miliarde de euro, scrie The Guardian.
Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune o creștere de zece ori a bugetului destinat mobilității militare, până la 17,6 miliarde de euro, în cadrul unui plan financiar mai amplu de 2 trilioane de euro. Totuși, inițiativa întâmpină opoziție din partea unor state membre care doresc reducerea cheltuielilor.
Contribuția statelor membre și finanțarea proiectului
Țările UE sunt obligate să cofinanțeze proiectele de infrastructură ale blocului comunitar. În iunie, statele membre NATO au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare, dintre care 1,5% pentru protejarea infrastructurii critice și pentru pregătirea apărării.
Comisia a precizat că statele pot utiliza fondurile europene deja existente pentru adaptarea rețelelor de transport la nevoile militare. În plus, va fi disponibil un nou program de împrumuturi pentru apărare, în valoare de 150 de miliarde de euro.
