Parcarea în București a devenit un sport extrem de costisitor în 2026, mai ales pentru șoferii care ignoră delimitarea spațiilor verzi. O amendă de 1.500 de lei a ajuns să fie una dintre cele mai frecvente sancțiuni aplicate în Capitală, transformând neatenția sau obișnuința de a „urca puțin mașina pe iarbă” într-o greșeală taxată dur de autorități. Deși mulți conducători auto trăiesc cu impresia că o oprire parțială, în care doar o roată atinge marginea unei zone verzi, nu constituie o abatere, Poliția Locală tratează situația cu toleranță zero, considerând-o o încălcare clară a normelor de urbanism.
Eroarea fundamentală de la care pornesc mulți șoferi este legată de definirea vizuală a spațiului verde. Există o percepție greșită conform căreia o zonă plină de noroi, pământ bătătorit sau degradată de alte mașini nu mai este considerată spațiu verde. În realitate, legislația este mult mai rigidă și se bazează pe încadrarea administrativă a terenului, nu pe aspectul său estetic. Dacă în evidențele primăriei acea parcelă figurează ca spațiu verde, sancțiunea se aplică instantaneu, chiar dacă acolo nu mai crește niciun fir de iarbă de ani de zile.
Cadrul legal care permite aceste intervenții rapide este stabilit prin hotărâri ale Consiliului General, în special prin celebra HCGMB 120/2010, care reglementează normele de salubritate. Aceste prevederi sunt dublate la nivel național de Legea 24/2007, care extinde noțiunea de spațiu verde de la parcuri și grădini publice până la scuaruri, aliniamente stradale sau simple terenuri dintre blocuri prevăzute în documentațiile de urbanism. Practic, orice suprafață care nu este destinată explicit circulației sau parcării auto intră sub incidența acestor restricții severe.
În 2026, intensitatea controalelor a atins cote maxime, în special în sectoarele 3, 4 și 6, unde echipele de control verifică sistematic zonele recent amenajate. Valorile amenzilor sunt calibrate pentru a descuraja fenomenul, variind între 1.000 și 1.500 de lei pentru persoanele fizice, în timp ce companiile pot plăti peste 2.500 de lei pentru aceeași abatere. Mai mult, în anumite situații, cei vinovați pot fi obligați să suporte și costurile de refacere a vegetației distruse.
Autoritățile subliniază că aceste măsuri nu sunt doar o metodă de a colecta fonduri la bugetul local, ci reprezintă un mecanism de protecție a calității vieții urbane. Într-o metropolă tot mai aglomerată, fiecare metru pătrat de spațiu verde contează pentru echilibrul ecologic, motiv pentru care șoferii sunt sfătuiți să verifice cu atenție unde își lasă vehiculul, deoarece scuza „nu am știut că e spațiu verde” nu mai are nicio valoare în fața procesului-verbal.
