Bogdan Buzăianu este primul dintre acestea. A apărut în dosarul Hidroelectrica din cauza unei firme pe care o deținea- Energy Holding. În 2005 rechizitoriul DIICOT, în cazul contractelor încheiate de firmele din energie cu Hidroelectrica, menționa că acest contract încheiat între Hidroelectrica și Energy Holding nu respecta reglementările ANRE și depășea 1% din PIB-ul României.
Mai mult, înainte de anul 2000, una din firmele lui Buzăianu a primit un contract pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier I, iar presa specula că avea o relație apropiată cu ministrul de atunci al industriilor, Călin Popescu Tăriceanu. Câțiva ani mai târziu, aceeași firmă a primit și contractul pentru modernizarea hidrocentralei Porțile de Fier II. Deși prețul era umflat cu câteva zeci de milioane de euro, noul ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu spunea că modernizarea e urgentă. Popescu era chiar finul lui Bogdan Buzăianu.
O investigația a Comisiei Europene declanșată în 2012 asupra contractelor dintre 2007 și 2011 estima pierderile statului român la aproximativ 200 de milioane de euro pe an.
Traian Băsescu, cel care a inventat sintagma „băieții deștepți din energie”, a susținut că aceste contracte au fost prelungite de către toți miniștrii energiei, începând cu Dan Ioan Popescu. Totuși, singurul politician care a fost condamnat în acest dosar este fostul ministru al economiei, Codruț Șereș, care a primit patru ani de închisoare pentru complot și subminare a economiei naționale. Acesta ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii Hidroelectrica.
Celelalte dosare ce îi vizau pe beneficiarii acestor contracte avantajoase au fost clasate de către DNA în iulie 2018 după ce CCR a dezincriminat parțial abuzul în serviciu.
Excepție a făcut unul singur, cel denumit „Elena Udrea-Hidroelectrica”. Este dosarul în care fostul ministru al dezvoltării este acuzat că ar fi primit în 2011 de la Bogdan Buzăianu o geantă cu 3,8 milioane de euro și acțiuni în valoare de 900.000 de euro. DNA a susținut că Udrea i-a cerut acestuia o mită de 5 milioane de euro pentru a-l scăpa de dosarul de la DIICOT, parchetul condus de Alina Bica, o apropiată a Elenei Udrea. Buzăianu a scăpat însă de acuzații după ce a denunțat-o pe Elena Udrea în acest dosar, iar fostul ministru a fost condamnat la 8 ani de închisoare pe fond. Buzăianu a plecat din România, iar firma sa, Energy Holding, este de mai mulți ani în insolvență, cu datorii de milioane de lei.
Un alt dosar din energie este cel în care fostul ministru al economiei, Adrian Videanu și miliardarul Ioan Niculae sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat prin care SNGN Romgaz ar fi acordat discounturi comerciale firmei Interagro. Prejudiciul estimat în acest dosar este de 300 de milioane de dolari. Martorii au declarat că ar fi existat „o voință politică” pentru acordarea acestui ajutor de stat. Procurorii au dorit să-l acuze pe fostul ministru Varujan Vosganian, însă acuzațiile au fost clasate după ce parlamentarii au refuzat să-i ridice imunitatea.
La finalul anului trecut fostul senator PSD Dan Șova a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru trafic de influență în dosarul CET Govora. El ar fi primit 100.000 de euro pentru a-l convinge pe directorul CET Govora să încheie contracte de asistență juridică în valoare de 10.000 de dolari pe lună. Prejudiciul total în acest dosar a fost estimat la 1,3 milioane de lei, iar o parte din bani, 60.000 de euro, ar fi ajuns la Șova sub forma unui comision.
Un alt dosar din domeniul energiei este al fostului șef ANRE, Olosz Gergely. El a fost acuzat de procurorii DNA de trafic de influență după ce, în 2010, când era deputat UDMR, ar fi primit peste jumătate de milion de euro și alți 400.000 de lei pentru a ajuta un grup de firme să obțină energie la prețuri avantajoase. Gergely a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare în 2018, însă nu a stat nicio zi de pușcărie pentru că a fugit din țară. A fost reținut un an mai târziu în Ungaria, dar lăsat imediat în libertate.
Fostul ministru liberal al transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat în 2014 la cinci ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, după ce a fost acuzat că a prejudiciat societatea Electrica Moldova cu 7,5 milioane de lei. Potrivit procurorilor, între anii 2002 și 2005, prin firmele sale, el ar fi cumpărat transformatoare vechi din anii ’70 pe care le-a vândut ca fiind noi către societatea de stat cu peste 6 milioane de lei.
Un alt nume asociat cu prejudiciile din energie este Cătălin Voicu, fost deputat și fost consilier al lui Ion Iliescu pe probleme de securitate națională. În 2018 a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru că și-ar fi folosit influența pentru a determina societatea de stat Electrica SA să achiziționeze echipament de protecție inutil la un preț supraevaluat de 1,6 milioane de euro.
