Ion Iliescu, fostul președinte al României și o figură centrală a tranziției postcomuniste, a murit pe 5 august, la ora 15:55. În această dimineață, trupul său neînsuflețit a fost depus la Palatul Cotroceni, unde, începând cu ora 13:00, publicul larg a putut aduce un ultim omagiu. Totuși, un detaliu lipsește de pe crucea sa.
În sala unde este amplasat sicriul, privirile celor prezenți au fost atrase de un detaliu neobișnuit: crucea așezată lângă catafalc nu poartă inscripția tradițională „INRI”, prezentă pe majoritatea crucilor creștine, și nici datele complete ale nașterii și decesului, ci doar anul nașterii și anul morții.
Ce înseamnă prescurtarea INRI?
Inscripția „INRI” — prescurtarea din latină a expresiei „Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum” („Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”) — este un simbol cu puternică încărcătură spirituală, folosit în tradiția ortodoxă și catolică pentru a marca apartenența defunctului la credința creștină și pentru a confirma îngroparea acestuia după rânduiala religioasă.
Absența acesteia, împreună cu omiterea detaliilor complete despre viața celui care a condus România timp de trei mandate prezidențiale, a stârnit comentarii și interpretări. Într-o țară profund atașată de simbolurile religioase, mai ales în context funerar, astfel de lipsuri nu trec neobservate.
Unii observatori văd în acest detaliu o reflectare a modului în care Ion Iliescu s-a raportat la religie de-a lungul vieții: botezat în Biserica Ortodoxă, provenit dintr-o familie credincioasă, dar fără a fi un practicant fervent. Deși a fost botezat în Biserica Ortodoxă Română și provenea dintr-o familie considerată credincioasă, Ion Iliescu a fost perceput de opinia publică drept un „liber-cugetător”. Unele surse l-au catalogat chiar ca ateu, mai ales în lipsa exprimării clare a unor convingeri religioase în spațiul public.
