De ce a respins CCR legea care le permitea polițiștilor să folosească electroșocuri

Wednesday, 24 April 2019, 23:54 Sursă: REALITATEA.NET

Curtea Constituţională a României (CCR) a dat publicității, miercuri, motivarea respingerii ca neconstituțională a Legii care permitea polițiștilor să folosească dispozitive cu electroșocuri, să pătrundă în orice domiciliu fără multe explicații sau să folosească violența dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul "Poliția, stai!-Nu te apropia!" continua să se apropie de polițist.

Adaugă părerea ta

Curtea Constituţională a României susţine că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice este neconstituţională deoarece nu a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

CCR a dat publicităţii miercuri motivele pentru care a admis, pe 13 martie, o sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis şi a decis că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice este neconstituţională.

Conform modificărilor introduse de această lege, printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române erau incluse şi măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.

Art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului stipulează: "Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională".

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, "(1) Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate. (2) Activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării".

"(...) Având în vedere, pe de o parte, rolul şi atribuţiile Poliţiei Române, concepute ab initio în strânsă legătură cu securitatea naţională, iar, pe de altă parte, amploarea modificărilor operate prin legea criticată, inclusiv în sensul consolidării acestor atribuţii, se impunea solicitarea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", a explicat CCR.

Curtea a menţionat că, având în vedere viciile de neconstituţionalitate extrinsecă reţinute, nu a mai analizat şi criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la această lege.

Conform Curţii Constituţionale, în temeiul art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală şi având în vedere jurisprudenţa Curţii în materie, Parlamentului îi revine în continuare obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii legii, în integralitatea sa.

În sesizarea trimisă la CCR, preşedintele Klaus Iohannis arăta că, prin această lege, se introduc o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă "în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu".

Şeful statului critica şi prevederea prin care poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care "aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală", preşedintele susţinând că sintagma "motive verosimile" nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei.

Iohannis adăuga că folosirea de către poliţist a dispozitivelor cu electroşocuri reprezintă o măsură disproporţionată în raport cu scopul său prin raportare la Constituţie, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrităţii fizice a persoanelor vizate.

Cele mai importante schimbări normative din legea declarată neconstituțională:

Proiectul propus de MAI a fost adoptat prin vot în Camera Deputaților, for decizional, în data de 12 decembrie 2018 și a fost trimis la Cotroceni. Ce modificări aducea legea:

-Polițistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat;
 
-Polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor, ori bunurilor aflate asupra să, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegala; prin acțiunile sale periclitează viață, sănătatea sau integritatea corporală, a să ori a altei persoane, sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea creă un pericol pentru această sau pentru ordinea publică;
 
-Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiză identificarea să, verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale;
 
-Verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoană condusă la sediul poliției se realizează de îndată, fără a depăși 8 ore de la momentul inițierii deplasării;
 
-În situația în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioadă necesară stabilirii identității, verificării situației de fapt și, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăși 12 ore de la momentul inițierii deplasării; textul legii în vigoare face referire la un termen de 24 de ore, în care nu intră și perioadă necesară deplasării la sediul poliției;
 
 "Ca element de absolută noutate, se întroduc garanții pentru persoană condusă la sediul poliției, această având următoarele drepturi: de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției, înainte de inițierea măsurii; de a fi informată cu privire la drepturile ce-i revin; de a contesta măsură dispusă; de a fi asistată de un avocat și de a comunică direct cu acesta; de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane pe care o indică; de a fi asistată de un medic; de a-i fi informați părinții, tutorele sau reprezentantul legal, dacă este vorba de un minor; de a primi o copie a procesului-verbal întocmit cu această ocazie", arăta MAI la momentul adoptării legii. 

De asemenea, proiectul prevede că polițistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuința sau în orice spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimțământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru a salvă viață sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spațiu este o persoană aflată în pericol. 

"Prin proiectul de lege se introduce prezumția săvârșirii unei acțiuni violente împotrivă polițistului, dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul "Poliția, stai!-Nu te apropia!" continuă să se apropie de polițist. Acțiunea persoanei va da dreptul polițistului de a interveni, utilizând forța, proporțional și strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul și pentru a luă măsurile legale necesare", mai spune sursa citată.