De ce a respins CCR legea care le permitea polițiștilor să folosească electroșocuri

Curtea Constituțională a României susține că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice este neconstituțională deoarece nu a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

CCR a dat publicității miercuri motivele pentru care a admis, pe 13 martie, o sesizare a președintelui Klaus Iohannis și a decis că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice este neconstituțională.

Conform modificărilor introduse de această lege, printre atribuțiile principale ale Poliției Române erau incluse și măsuri de prevenire și combatere a terorismului.

Art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului stipulează: "Terorismul reprezintă ansamblul de acțiuni și/sau amenințări care prezintă pericol public și afectează securitatea națională".

Potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, "(1) Organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sunt: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate. (2) Activitatea pentru realizarea securității naționale este organizată și coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării".

"(...) Având în vedere, pe de o parte, rolul și atribuțiile Poliției Române, concepute ab initio în strânsă legătură cu securitatea națională, iar, pe de altă parte, amploarea modificărilor operate prin legea criticată, inclusiv în sensul consolidării acestor atribuții, se impunea solicitarea avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării", a explicat CCR.

Curtea a menționat că, având în vedere viciile de neconstituționalitate extrinsecă reținute, nu a mai analizat și criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate de președintele Klaus Iohannis cu privire la această lege.

Conform Curții Constituționale, în temeiul art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală și având în vedere jurisprudența Curții în materie, Parlamentului îi revine în continuare obligația de a constata încetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatării neconstituționalității legii, în integralitatea sa.

În sesizarea trimisă la CCR, președintele Klaus Iohannis arăta că, prin această lege, se introduc o serie de cazuri în care polițistul este îndreptățit să pătrundă "în orice mod într-o locuință sau orice spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimțământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (...) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spațiu".

Șeful statului critica și prevederea prin care polițistul are dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei în situația în care "aceasta încalcă dispozițiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală", președintele susținând că sintagma "motive verosimile" nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigențelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie și claritate, contrar Constituției.

Iohannis adăuga că folosirea de către polițist a dispozitivelor cu electroșocuri reprezintă o măsură disproporționată în raport cu scopul său prin raportare la Constituție, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrității fizice a persoanelor vizate.

Cele mai importante schimbări normative din legea declarată neconstituțională:

Proiectul propus de MAI a fost adoptat prin vot în Camera Deputaților, for decizional, în data de 12 decembrie 2018 și a fost trimis la Cotroceni. Ce modificări aducea legea:

-Polițistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat;
 
-Polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor, ori bunurilor aflate asupra să, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegala; prin acțiunile sale periclitează viață, sănătatea sau integritatea corporală, a să ori a altei persoane, sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea creă un pericol pentru această sau pentru ordinea publică;
 
-Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiză identificarea să, verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale;
 
-Verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoană condusă la sediul poliției se realizează de îndată, fără a depăși 8 ore de la momentul inițierii deplasării;
 
-În situația în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioadă necesară stabilirii identității, verificării situației de fapt și, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăși 12 ore de la momentul inițierii deplasării; textul legii în vigoare face referire la un termen de 24 de ore, în care nu intră și perioadă necesară deplasării la sediul poliției;
 
 "Ca element de absolută noutate, se întroduc garanții pentru persoană condusă la sediul poliției, această având următoarele drepturi: de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliției, înainte de inițierea măsurii; de a fi informată cu privire la drepturile ce-i revin; de a contesta măsură dispusă; de a fi asistată de un avocat și de a comunică direct cu acesta; de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane pe care o indică; de a fi asistată de un medic; de a-i fi informați părinții, tutorele sau reprezentantul legal, dacă este vorba de un minor; de a primi o copie a procesului-verbal întocmit cu această ocazie", arăta MAI la momentul adoptării legii.

De asemenea, proiectul prevede că polițistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuința sau în orice spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimțământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru a salvă viață sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spațiu este o persoană aflată în pericol.

"Prin proiectul de lege se introduce prezumția săvârșirii unei acțiuni violente împotrivă polițistului, dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul "Poliția, stai!-Nu te apropia!" continuă să se apropie de polițist. Acțiunea persoanei va da dreptul polițistului de a interveni, utilizând forța, proporțional și strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul și pentru a luă măsurile legale necesare", mai spune sursa citată.