Potrivit unui comunicat al Directoratul Național de Securitate Cibernetică, inițiativa este realizată în colaborare cu Poliția Română, Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciul Român de Informații și Cloud Security Alliance Romanian Chapter.
Cum trebuie să procedezi pentru a te proteja de manipularea prin AI
„Inteligenţa artificială face deja parte din viaţa noastră de zi cu zi. O folosim pentru a ne informa mai rapid, pentru a comunica mai uşor şi pentru a ne organiza activităţile. Totuşi, aceste tehnologii pot influenţa modul în care gândim, simţim şi luăm decizii, uneori într-o manieră dificil de observat”, se arată în comunicat.
Reprezentanții instituțiilor atrag atenția că prevenirea riscurilor digitale nu mai ține doar de soluții tehnice clasice, precum antivirusul sau evitarea site-urilor suspecte, ci presupune dezvoltarea gândirii critice și înțelegerea modului în care funcționează algoritmii care personalizează informația.
Materialul este disponibil pe site-ul DNSC, în limbile română și engleză, și are ca obiectiv construirea unei „culturi a vigilenței digitale”, în care utilizatorii devin activi și conștienți de mecanismele care le influențează percepțiile online.
Patru pași pentru analizarea conținutului digital
Raportul propune patru direcții esențiale pentru utilizatorii obișnuiți.
Antrenarea gândirii critice digitale este considerată primul filtru împotriva manipulării. Utilizatorii sunt încurajați să își pună întrebări precum: „Cine vrea să cred asta?”, „Cine are de câștigat dacă reacționez emoțional?” sau „De ce apare această informație exact acum?”. Specialiștii subliniază că AI este concepută să livreze conținut care captează rapid atenția, iar reflexul de analiză devine o formă de protecție.
Verificarea sursei și a contextului este al doilea pas recomandat. O informație fără o sursă clară și verificabilă poate fi înșelătoare. Emoțiile puternice, furie, teamă, senzația că „ai descoperit adevărul”, pot fi semnale de alarmă. Se recomandă verificarea autorului, a contextului publicării și confirmarea informației din surse independente.
Recunoașterea manipulării algoritmice presupune conștientizarea faptului că un flux de informații uniform sau repetitiv poate indica o expunere limitată la opinii diverse. Raportul recomandă diversificarea surselor, căutarea activă a punctelor de vedere diferite și utilizarea unor platforme alternative.
Folosirea instrumentelor de detectare a conținutului generat de AI este al patrulea pas. Utilizatorii pot apela la aplicații specializate pentru identificarea materialelor deepfake sau pot folosi funcția de reverse image search pentru a verifica autenticitatea imaginilor. Printre semnele de alertă se numără expresii faciale rigide, voci nefirești sau sincronizare imperfectă între imagine și sunet.
