_650b8d8cd8.jpg)
Fenomenul, prezent și în România, poartă numele de spoofing și se manifestă pe mai multe canale: telefon, email sau site-uri care imită instituțiile reale.
Origini tehnice transformate în fraudă la scară largă
Spoofing-ul nu este doar o metodă modernă de înșelăciune; provine din primele zile ale internetului. Protocoale precum TCP/IP au fost create într-un mediu unde încrederea era implicită, iar primele experimente de IP spoofing din anii ’80 au arătat cât de ușor poate fi falsificată identitatea unui sistem. De acolo, metoda a migrat către emailuri și pagini web copiate, devenind o unealtă eficientă pentru infracțiuni cibernetice.
Cum reușesc escrocii să pară credibili
Atacatorii mizează pe încredere. „Principala „armă a spoofing-ului este încrederea utilizatorului”, notează publicația El Espanol.” Sistemele electronice permit, încă, afișarea unor numere sau adrese care nu reflectă autorul real al comunicării. De aceea un mesaj cu antet oficial sau un apel ce afișează un număr cunoscut nu garantează autenticitatea.
Formele prin care apare spoofing-ul în viața de zi cu zi
Email-urile falsificate pot avea anteturi realizate astfel încât să pară transmise de instituții ca BNR, Banca Transilvania, BRD, Revolut România, ANAF sau Poșta Română. În aceste emailuri se strecoară linkuri și atașamente care instalează malware sau solicită date sensibile. IP spoofing-ul operează la nivelul pachetelor de date din rețea, mascând sursa reală a traficului. Site-urile false reproduc aproape identic interfețele originale și pot avea doar o literă modificată în URL. În ceea ce privește apelurile, caller ID spoofing modifică numărul afișat pe telefon, făcându-l să pară oficial — banca, o instituție sau o persoană cunoscută.
Alte tactici conexe pe care trebuie să le cunoști
În rețele locale, ARP spoofing permite interceptarea traficului între dispozitive. În domenii mai puțin uzuale, GPS spoofing trimite semnale false pentru a induce o locație eronată într-un receptor. Toate aceste variante pot servi fie furtului de informații, fie paralizării unor servicii critice.
Casa visurilor s-a transformat într-un coșmar: femeie - înșelată cu 335.000 de euro
Ce urmăresc infractorii când folosesc spoofing
Miza cea mai frecventă este financiară: obținerea accesului la datele bancare, numere de card sau conturi de plată, cu scopul retragerii de bani sau vânzării informațiilor pe piețele clandestine online. Există și atacuri orientate spre spionaj economic, prin care se accesează rețele corporative pentru a fura secrete, proprietate intelectuală sau planuri strategice. O altă motivație este perturbarea serviciilor: IP spoofing-ul este folosit frecvent în atacuri DDoS care supraîncarcă servere. Totodată, multe campanii au ca scop distribuirea de malware — un simplu click pe un atașament deschide calea pentru ransomware sau spyware.
Măsuri tehnice care reduc riscul
La nivel de email există protocoale precum SPF, DKIM și DMARC. Acestea ajută serverele să confirme că un mesaj a fost trimis, de fapt, de pe domeniul pentru care se prezintă. Implementarea lor pe serverele organizatiilor scade semnificativ șansele ca emailuri falsificate să ajungă la utilizatori. În ceea ce privește paginile web, conexiunile HTTPS și simbolul lacătului nu sunt suficiente ca garanție absolută; atacatorii pot obține certificate și pentru site-uri înșelătoare.
Obiceiuri la care merită să renunți și practici de adoptat imediat
Tastează adresa site-ului în browser sau folosește bookmark-uri salvate în loc să accesezi linkuri primite prin email. Verifică atent fiecare solicitare care cere date sensibile sau acțiuni urgente și confirmă printr-un canal independent. Dacă primești un apel ciudat, închide și sună înapoi la numărul oficial găsit pe site-ul instituției. Activează autentificarea multifactor pentru conturile tale: coduri generate pe telefon, aplicații de securitate sau chei fizice de autentificare adaugă un strat suplimentar de protecție.
Semne care te pot trăda: greșeli mici care dezvăluie o fraudă
Emailurile și paginile false prezintă frecvent greșeli de limbaj, erori tipografice sau un design ușor neglijent. Adresele se deosebesc adesea printr-o literă în plus sau în minus. Chiar și așa, atacatorii devin tot mai pricepuți, de aceea nu te baza exclusiv pe semnele vizuale; aplică prin obișnuință pașii de verificare suplimentară.
Pași concreți pe care îi poți face acum
Actualizează sistemul de operare, browserul și soluțiile de securitate. Nu deschide atașamente sau linkuri din mesaje neașteptate. Configurează autentificarea în doi pași acolo unde este disponibilă. Păstrează backup-uri ale datelor importante și limitează utilizarea conturilor cu privilegii. Dacă folosești rețele Wi-Fi publice, evită operațiunile financiare critice sau folosește o rețea privată virtuală (VPN) de încredere.
Către cine raportezi o tentativă de fraudă în România
În cazul în care identifici un mesaj sau apel suspect, nu oferi date personale sau bancare. Poți sesiza Poliția Română – Secția de Cybercrime, CERT-RO sau Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Aceste instituții pot prelua investigațiile și îți pot oferi indicații specifice în funcție de tipul incidentului.
