Din nefericire, chiar dacă informația de declarare a sumelor de bani ce intră sau ies din UE și depășesc 10.000 de euro este prezentată la punctele de frontieră, în continuare, statistic vorbind, există zilnic sute de persoane ce sunt depistate pe tot teritoriul României încercând să intre sau să iasă cu sume de bani ce depășesc pragul valoric de 10000 de euro stabilit de art. 3 din Regulamentul CE nr. 1889/2005.
În România, această obligație de declarare se regăsește în art. 653 al HG 707/2006 ce reglementează Codul Vamal al României. Atenție: numerarul nedeclarat în scris care depăseste limită stabilită de regulament se confiscă.
"Analizând de esență această chestiune, observăm că legislația europeană nu face nicio referire, precum legislația română (ce este o transpunere a legislației europene), cu privire la confiscarea sumelor de bani nedeclarate, or acest lucru presupune o contradicție între cele două legi sau mai bine spus, o eronată și abuzivă transpunere în legislația din România a acestei prevederi ce la bază nu avea în vedere și confiscarea sumelor nedeclarate", explică avocatul Adrian Cuculis.
Astfel, existând situații multiple de reținere a sumelor de bani nedeclarate și fiind vorba despre o disproporționalitate între faptă de nedeclarare și pedeapsa stabilită, Curtea de Justiție a UE (Cjue) a dat o nouă interpretare prin ordonanța din cauza C707/17 prin care se opune unei reglementări naționale care sancționează încălcarea obligației declarative prevăzută de art. 3 cu măsura confiscării sumei nedeclarate în beneficiul statului, mai pe scurt, simpla nedeclarare a sumelor de bani nu poate atrage și rechiziția acelor sume.
Practica Cjue de a critica măsura statelor membre și astfel și a României de a rechiziționa sumele de bani nedeclarate la frontieră a fost și de a sancționa acele state ce aveau o asemenea dispoziție. Mai mult aici.
