Cel mai eficient barometru natural pentru puritatea râurilor de munte din România

"Urmărim speciile care sunt în lanțul trofic, iar dacă acestea sunt identificate înseamnă că sunt condiții optime în mediul în care trăiesc. Pentru zonele de râu, noi am folosit vidra ca indicator. Dacă avem vidra pe râu, înseamnă că vidra are ce mânca, adică există pește, iar aceasta înseamnă că acel râu are o calitate foarte bună a apei. În observații, noi ținem cont de procesele morfologice, specificul zonei de mal și debitul râului", a declarat, marți, managerul Departamentului Ape al WWF — România, Cristian Tetelea, scrie Agerpres.

Acesta a spus că nu există date oficiale privind păstrăvul sălbatic din râurile de munte, dar evoluția speciei este urmărită cu atenție, ca indicator al calității apei de munte.

"România nu are o monitorizare și date oficiale privind populația de păstrăv sălbatic, dar această specie este un indicator pentru calitatea apei. Este folosit chiar de Administrația Națională Apele Române în buletinele de analiză ca reper privind calitatea apei, dar nu există o monitorizare specifică și repetitivă sau studii referitoare la păstrăvul sălbatic. Nu există o monitorizare din lipsă de fonduri. Autoritatea Apele Române îl are în programele de monitorizare, dar fără date specifice pe bazine geografice", a explicat expertul WWF — România.

În România sunt produse anual în crescătorii 7.500 de tone de pește, cele mai mari cantități fiind păstrăvul și crapul.

Reproducerea păstrăvului de lac are loc în lunile octombrie — decembrie. Peștele alege, de regulă, locurile din preajma pâraielor, cu apa mai oxigenată. Femela depune între 20.000 — 50.000 de icre, de culoare roșie, cu un diametru de 4 — 5,5 milimetri.

Directorul WWF — România, Csibi Magor, și ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, au semnat un protocol de colaborare pentru protejarea celor mai valoroase porțiuni de râuri naturale din Munții Carpați.