"Trebuie să conștientizăm faptul că autorii Constituției nu prea și-au imaginat că un infractor poate ajunge ministru, sau că cineva poate propune măcar o persoană cercetată penal pentru astfel de funcții", scrie Moise Guran, care explică cum poate fi suspendat Victor Ponta.
Constituția este destul de clară, ea spune că:
“Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție.”
Deci, pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției lor, miniștrii pot fi urmăriți dacă sau Președintele, sau Camera Deputaților, sau Senatul cer asta, dar, dacă se cere urmărirea penală, orice urmărire, Constituția nu spune că doar cea pentru fapte făcute în calitate de miniștri, atunci președintele decide dacă îl suspendă pe respectiv din funcție sau îl lasă acolo.
Dar de aici intervin problemele… Cum acesta era unul dintre rarele articole foarte clare din Constituție, o lege, numită a răspunderii guvernamentale, a venit și a complicat-o, arătând că dacă ministrul este și parlamentar, atunci urmărirea penală se dezbate în camera din care face parte. Așadar, președintele a rămas de papagal… Iertați-mi duritatea vorbelor, dar legea respectivă mai prevede și o procedură prin care președintele trebuie să îi ceară ministrului Justiției sesizarea camerei, o procedură ce nu numai că lasă fără conținut autoritatea prezidențială așa cum reiese ea din textul Constituției, dar, în mod evident, îl și umilește pe Președinte. Și ministrul Justiției ce să facă în cazul de azi? Să ceară suspendarea șefului său, premierul, producând astfel, implicit, demiterea guvernului, și deci și a lui ca ministru de Justiție? Vă dați seama până unde au mers cu aberațiile în această lege.
Citește mai mult pe blogul lui Moise Guran
