Analiza realizată de doctorul în istorie Artur Leșcu și comunitatea WatchDog, preluată de Radio Chișinău, arată că manualele rusești descriu Republica Moldova ca un teritoriu care face parte din „lumea rusă” și o prezintă ca un stat cu legitimitate fragilă în fața influențelor externe. Astfel, imaginea Moldovei este reconstruită într-o manieră care neagă suveranitatea acesteia, dând impresia că statul este o creație artificială în cheia logicii administrative sovietice.
Pe măsură ce descriu formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, manualele menționează unirea Basarabiei cu Republica Autonomă Moldovenească (RAMN, care include Transnistria și o parte din Ucraina), subliniind astfel legătura cu structurile sovietice și implicând că această delimitare teritorială este una normală și justificată. Republica Moldova ca entitate distinctă devine astfel o ficțiune politică.
Tratarea Unirii din 1918 drept „ocupație”
În privința României, manualele o descriu drept o țară care duce o „campanie naționalistă de absorție” a Moldovei, iar Unirea din 1918 este catalogată drept o „ocupație”, terminologie care reflecta poziția Moscovei din acea perioadă, care nu a recunoscut unirea Basarabiei cu România.
Alte distorsiuni istorice
Evenimentele din vara anului 1940, când Basarabia a fost preluată de Uniunea Sovietică, sunt prezentate în manuale ca o „revenire în componența Rusiei”, evitând cu grijă termenul legal și politic de „ocupație militară”, care reflectă realitatea succesiunii uniilaterale a teritorilor sub presiune diplomatică și militară.
Vinovăția și susținerea separatiștilor
Manualele tratează și perioada post-sovietică printr-o lentilă ideologică specifică Kremlinului. Se afirmă că în 1991 populația din Găgăuzia și Transnistria ar fi votat pentru păstrarea Uniunii Sovietice, contrapusă opoziției autorităților centrale de la Chișinău. Acest fapt susține indirect narațiunea rusească privitoare la legitimitatea proiectelor separatiste, ignorând ilegalitatea referendumului din martie 1991 în acele regiuni, unde autoritățile centrale moldovene nu au fost implicate sau de acord.
Orientarea pro-europeană - o sursă de conflicte
În manuale, aspirațiile europene ale Republicii Moldova sunt învăluite într-o aură negativă, fiind asociate cu instabilitate politică, iar orientarea pro-europeană este sugerată ca factor generator de crize interne, nu ca o strategie de modernizare democratică.
Impactul educației asupra percepției viitorilor cetățeni ruși
Studiul relevă că acest tip de educație ideologică are drept scop pregătirea tinerilor ruși pentru acceptarea unei anumite politici externe agresive, inclusiv posibile conflicte sau intervenții militare în fostele republici sovietice, inclusiv în Republica Moldova.
