"Pe viitoarea PAC trebuie să avem o flexibilitate mai mare în cazul plăţilor directe, dar cu o contribuţie mai mare în cazul organizaţiilor şi asociaţilor cu o plată suplimentară pentru cei care aleg să aplice măsurile de agromediu. De asemenea, trebuie să avem o plată redistributivă voluntară, care să permită fiecărui stat membru să îşi redirecţioneze în ce sectoare consideră, unde are ţinte stabilite, dar fără un buget consistent toate acestea nu pot fi realizate. Avem responsabilitatea de a iniţia un buget consistent care să răspundă consumatorilor europeni, pentru că tot ceea ce înseamnă sector agricol sau partea organică a sectorului agricol este de fapt o comandă a consumatorului. Dacă el alege un tip sau altul din aceste mărfuri este practic cel care stăpâneşte aceste afaceri", a spus Botănoiu.
El a subliniat că reacţia pe care România a avut-o de fiecare dată cu privire la viitoarea PAC a fost legată de acest buget, care este în scădere faţă de alocarea anterioară.
"În mod real astăzi bugetul PAC este la 30-33% din alocarea UE, în scădere faţă de alocarea anterioară, iar în trecut discutam de 70-75% (...) Important este că mai sunt patru fonduri care pot contribui la partea de dezvoltare rurală", a adăugat Botănoiu.
.
De asemenea, oficialul MADR susţine că în viitoarea PAC trebuie să existe angajamente mult mai bine asumate, cu o atenţie pe ceea ce înseamnă obiectivele pentru arhitectura verde şi cu accent pe o calitate superioară a mărfurilor.
"Eforturile pe perioada preşedinţiei României au fost în această direcţie, o flexibilitate mai mare, 15% minimum în cazul în care alegem să mergem pe măsurile de agromediu, dar procentele sunt în creştere pentru cei care sunt în perioada de tranziţie pentru că atunci este perioada cea mai delicată. Arhitectura verde a reprezentat un punct important pe perioada preşedinţiei României la Consiliul UE. Din punct de vedere al politicilor naţionale ţintim să mergem mai mult decât am făcut-o până acum pe măsurile de agromediu în sensul în care vrem să încurajăm producătorii să se ducă pe agricultura organică, iar odată cu apariţia acestei Agenţii de calitate şi marketing a produselor să avem o creştere constantă nu numai în situaţia materiilor prime, dar şi a celor cu valoare adăugată, a produselor procesate", a spus reprezentantul MADR.
Potrivit sursei citate, direcţiile mari ale PAC au fost discutate pe perioada preşedinţiei României, chiar dacă nu s-a ajuns la o abordare generală parţială, însă toate sunt legate de "alocarea financiară şi direcţiile în care Europa decide să meargă în perioada următoare".
"Cred că se vor face progrese până în decembrie pentru a şti unde ne vom putea duce din punct de vedere al alocărilor financiare. Noi facem ceea ce ne cer cetăţenii, consumatorii, acest fel de politică trebuie să facem, iar cetăţenii europeni au solicitat să fim mai prietenoşi cu mediul, cu scheme de calitate şi schemele de eco-condiţionalitate care vor apărea în următorul program. Nu trebuie să uităm că populaţia va creşte, iar dacă mergem pe hrană de calitate, păstrarea locurilor de muncă, o să ne trebuiască suprafeţe însemnate de teren ca să producem această hrană şi avem nevoie de alternative. Alternativa fermei pe verticală este plauzibilă, chiar dacă acum pare futuristă. Deja sunt oraşe mari care fac acest tip de agricultură: într-un etaj va fi crescută vaca, într-un etaj va fi crescută oaia, într-un etaj porcul. Poate exagerez puţin, dar aşa se vor face exploataţiile. În Asia, sunt ţări avansate din acest punct de vedere şi apelează la astfel de sisteme, deci sunt de actualitate. Ce o să facem când o să avem nevoie de mai mult teren? Tăiem pădurile? Nu, pentru că deja ceea ce vedem în toată lumea, furtuni, tornade, schimbările climatice, ne îngrijorează cel mai mult. Pădurile trebuie să rămână la locul lor, dar trebuie găsite soluţii alternative", a mai spus reprezentantul MADR.
Daniel Botănoiu a menţionat că România a predat Finlandei preşedinţia Consiliului UE, în mandatul nostru fiind închise 11 dosare, deşi iniţial angajamentul era de 4 dosare, ceea ce înseamnă "un succes nu numai al celor implicaţi efectiv ci şi al statelor membre".
Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România împreună cu Organizaţia Europeană pentru Alimentaţie şi Agricultura Ecologică (IFOAM - EU) organizează joi şi vineri, la Bucureşti, al 13-lea Congres European Organic, cu ocazia deţinerii Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.
Congresul din acest an are ca scop nu numai să alimenteze discuţia în legătură cu reforma politicii agricole comune şi modul în care aceasta din urma poate contribui la un sector alimentar sănătos şi la o societate sănătoasă, ci şi să-i angajeze publicul într-o analiza a posibilelor sinergii dintre UE şi statele sale membre, precum şi regiunile şi oraşele sale, atunci când vine vorba de elaborarea unui nou plan organic. De asemenea, un alt obiectiv este de a examina impactul tehnologiilor emergente şi al soluţiilor inovatoare asupra eficienţei şi evoluţiei sectorului ecologic, prin intermediul exemplelor concrete şi al reprezentanţilor din sectorul agroalimentar.
