Generalul (r.) Daniel Petrescu, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, a criticat abordarea orientată exclusiv spre cumpărarea de echipamente gata făcute, în special drone. „Dacă azi cumperi drone, te pregătești pentru ultimul război. Trebuie să cumperi fabrici de drone”, a afirmat el, subliniind că tehnologia avansează rapid și că echipamentele devin în scurt timp depășite. „Dronele nu se stochează ca obuzele de 155 mm. În trei luni ele devin depășite, pentru că și adversarul se adaptează”, a explicat fostul șef al Armatei României. Petrescu a propus măsuri concrete: înființarea unui task force pentru utilizarea fondurilor SAFE, un Centru de inovare pentru apărare în România și stimularea parteneriatelor public-private pentru transfer de tehnologie și producție locală, scrie Defense Romania.
Necesitatea unei industrii naționale pentru pulberi și explozibili
Horia Botiș, vicepreședinte al Industrial Advisory Group din cadrul NATO, a atras atenția asupra unei vulnerabilități critice: lipsa capacității europene de producție a pulberilor și explozibililor. El a spus că România trebuie să accelereze construcția unei noi fabrici de pulberi și explozibili și că, în absența unor contracte multianuale care să ofere predictibilitate, prețurile vor rămâne ridicate. În contextul dialogului, expertul a lansat un avertisment serios legat de originea anumitor materii prime: „Mulți explozivi importați din Serbia de România vin de fapt din China, cu etichete schimbate în Vietnam”.
Dependințele strategice ale lanțurilor de aprovizionare
Observația lui Botiș a fost completată de analiza privind controlul global al unor resurse critice. Róbert Vass, președintele GLOBSEC și invitat la conferință, a formulat un alt avertisment privind dependențele de materii prime: ”Beijingul controlează 70% din extracția mondială de minerale rare și aproape 90% din rafinarea lor. Chiar și resursele extrase în afara Chinei ajung tot acolo pentru procesare, iar abia apoi revin în Europa”. Această dinamică arată că, chiar și atunci când materiile prime par să provină din alte regiuni, procesele cheie rămân centralizate în jurul capacităților industriale chineze.
Proiecte românești și întârzieri în implementare
România a făcut pași concreți în direcția autonomiei industriale: statul a accesat 48 milioane euro prin mecanismul ASAP, în parteneriat cu Rheinmetall, pentru o fabrică nouă de TNT și explozivi la Pirochim Victoria. Însă acest proiect a întâmpinat blocaje: implementarea este întârziată de peste un an din cauza unor contestații în instanță. Această situație ilustrează riscul pierderii momentului favorabil pentru dezvoltarea capacităților de producție interne.
Ce ar putea face România pentru a valorifica oportunitățile
Din discuțiile din panel a rezultat că strategiile cele mai practice includ valorificarea fondurilor europene și americane (SAFE și FMF), promovarea co-producției cu parteneri externi și încurajarea transferului de tehnologie. Participanții au subliniat că astfel de direcții pot genera predictibilitate pentru companiile din industrie și pot diminua dependențele externe. Accentul a fost pus pe politici care stimulează investițiile pe termen mediu și lung, nu doar achizițiile pe termen scurt.
Argumente pentru un cadru instituțional activ
Pe parcursul discuțiilor s-a insistat pe importanța creării unui cadru instituțional eficient pentru administrarea fondurilor și proiectelor de apărare. Exemplele propuse au variat de la task force-uri dedicate la centre de inovare locale și parteneriate public-private. Participanții au considerat că doar prin astfel de structuri România va putea transforma finanțările disponibile în capacități industriale tangibile.
Risc și oportunitate în același timp
Mesajele experților au combinat îngrijorări legate de vulnerabilități externe cu propuneri concrete pentru consolidare internă. În centrul discuțiilor a fost ideea că furnizorii și lanțurile de aprovizionare trebuie reasigurate, iar producția locală trebuie stimulată prin contracte pe termen lung și prin predictibilitate financiară.
Măsuri propuse pentru accelerare
Printre propunerile punctuale: semnarea de contracte multianuale care să ofere stabilitate companiilor din domeniul apărării, înființarea de facilități de producție pentru componente esențiale (inclusiv pulberi și explozibili), crearea de centre de inovare care să susțină cercetarea aplicată și facilitarea cooperării dintre companii românești și industria externă cu know-how relevant.
Pași următori sugerați de participanți
Speakerii au recomandat stabilirea unor mecanisme rapide pentru accesarea fondurilor, prioritizarea proiectelor cu impact imediat asupra capacității de producție și consolidarea dialogului între sectorul public și cel privat pentru a transforma planurile în realitate.
