Șeful DSU, Raed Arafat, susține că acest demers a început după ce un raport al Curții de Conturi a arătat că infrastructura actuală de adăpostire din România poate proteja doar aproximativ 5% din populație. Autoritățile au început deja procesul de identificare a unor spații suplimentare care ar putea fi folosite în caz de necesitate. Este vorba despre zone subterane care nu au fost incluse până acum în lista adăposturilor oficiale.
Arafat: „Se identifică spații suplimentare de adăpostire pentru populație în caz de conflict”
Raed Arafat a declarat într-o emisiune TV că instituțiile statului lucrează în prezent la actualizarea acestor evidențe, iar fiecare județ ar urma să transmită ce spații suplimentare pot fi utilizate pentru protejarea populației. De asemenea, oficialul a explicat că analiza acestor spații a început după auditul cerut chiar de Departamentul pentru Situații de Urgență.
„Se identifică spații suplimentare. Și deja suntem în această etapă. De exemplu, acum suntem în curs de identificare de parcări subterane, în curs de identificare de spații subterane. Sunt spații care nu au fost identificate până acum”, a declarat Raed Arafat.
Oficialul a subliniat că aceste măsuri nu sunt luate pentru că ar exista o amenințare iminentă, ci fac parte din procesul normal de pregătire pentru orice tip de situație de urgență majoră.
„Identifică spații suplimentare care pot fi folosite ca adăposturi. Asta nu înseamnă că facem acest lucru pentru că mâine va fi ceva. Este un lucru în plus pe care îl facem la acest moment și este normal”, a mai spus Raed Arafat.
Bucureștenii nu au unde să se adăpostească în caz de conflict
În prezent, însă, situația este gravă. Potrivit cifrelor Realitatea PLUS, Bucureștiul, oraș cu aproape 1,8 milioane de locuitori, are pe hârtie peste o mie de adăposturi de protecție civilă. În realitate însă, multe dintre acestea sunt încuiate, degradate sau transformate în spații de depozitare, inclusiv pentru murături.
Astfel, în cazul unui conflict, mai puțin de un sfert din populația Capitalei ar avea unde să se adăpostească. Pe lângă adăposturile civile de la blocuri, oamenii s-ar putea refugia și în stațiile de metrou. Capacitatea acestora este însă limitată. În timp ce în București locuiesc aproximativ două milioane de oameni, infrastructura metroului ar putea adăposti cel mult 200.000 de persoane.
