Planul italian recunoaşte că aderarea Ucrainei la NATO nu este posibilă, dar ar oferi un mecanism de asistenţă colectivă ca cea mai bună opţiune, potrivit unor persoane familiarizate cu deliberările.
Deşi opţiunea unui „NATO” mai „light” ar fi cu mult sub angajamentul de apărare colectivă al alianţei militare prevăzut la articolul 5 din Carta NATO, aceasta ar obliga ţările care au semnat acorduri bilaterale cu Ucraina să se consulte rapid pentru a decide asupra unui răspuns în caz de atac, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să rămână anonime.
Opţiunile ar include apoi furnizarea de sprijin rapid şi susţinut pentru apărarea Kievului, asistenţă economică, consolidarea armatei ucrainene, precum şi impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, au afirmat sursele.
Nu a fost clar imediat dacă planul ar implica şi trimiterea de trupe în Ucraina de către ţări europene individuale, menţionează Bloomberg.
După întâlnirea de luni de la Casa Albă, oficialii europeni s-au apucat să elaboreze garanţii de securitate, inclusiv un plan de trimitere a trupelor franceze şi britanice în Ucraina, ca parte a unui potenţial acord de pace. Trump a exclus trimiterea de soldaţi americani în Ucraina, dar a spus că SUA ar putea oferi sprijin aerian.
Nu este clar cum se încadrează propunerea Meloni în discuţie. O opţiune pentru mecanismul propus de guvernul ei ar fi un acord bilateral între Roma şi Kiev, semnat în 2024, care conţine acorduri de securitate reciprocă ca model, au spus sursele. Discuţiile sunt în curs şi pot suferi modificări, au avertizat sursele.
Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat miercuri pentru ziarul italian La Repubblica că ideea lui Meloni „este că NATO – ca alianţă defensivă – ar putea asigura protecţia unei ţări străine precum Ucraina. Alternativ, fiecare ţară ar putea să se angajeze să facă acest lucru. În cele din urmă, se va alege cel mai bun mecanism. Cu siguranţă, cu NATO, ar fi garantată o forţă de descurajare superioară”, a explicat Crosetto.
MELONI, VĂZUTĂ DE TRUMP CA UN„MARE LIDER”
Meloni a fost primul lider care a propus ca Ucraina să beneficieze de aceleaşi garanţii de securitate ale NATO fără a deveni membru efectiv, o combinaţie ce i-a lăsat perplecşi pe unii diplomaţi aliaţi. În martie, ea a declarat că aceasta ar fi o soluţie mai durabilă decât trimiterea de trupe pe teren.
Articolul 5, piatra de temelie a NATO, prevede protecţia reciprocă în cazul unui atac asupra oricărui membru al pactului atlantic.
Rusia s-a opus ferm aderării Ucrainei la NATO şi a declarat că această perspectivă este unul dintre motivele pentru care a iniţiat o invazie pe scară largă în 2022.
Meloni – care conduce al patrulea guvern cu cea mai lungă durată de mandat din Italia şi este o aliată de lungă durată al lui Zelenski – s-a angajat de câteva luni într-un adevărat exerciţiu de echilibristică, în încercarea de a-l avea pe Trump de partea sa, menţinând în acelaşi timp sprijinul pentru Kiev, şi s-a propus ca „punte de legătură” între cele două maluri ale Atlanticului.
Deşi Meloni şi tabăra ei au fost iniţial consternate în privat de mişcările seismice ale lui Trump în politica externă, relaţia s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimele luni, potrivit Bloomberg.
„A servit acolo o perioadă lungă de timp în comparaţie cu alţii, ei nu rezistă foarte mult, tu ai rezistat mult timp, vei rămâne acolo mult timp”, a complimentat-o Trump luni, la Washington, pe Meloni prezentând-o ca „un mare lider şi o sursă de inspiraţie”.
„Mă bucur că vom începe de la o propunere, care este, să spunem, după modelul articolului 5 şi care a fost italiană la început. Suntem întotdeauna gata să prezentăm propunerile noastre pentru pace, pentru dialog – este ceva ce trebuie să construim împreună”, a spus Giorgia Meloni.
