A salvat un câine de la moarte apoi a postat un mesaj cutremurător pentru stăpân: "A mâncat crengi"

Wednesday, 06 January 2016, 11:29 Sursă: REALITATEA.NET

Autor: Realitatea.NET

"Dragă stăpân al acestui câine pe care l-ai abandonat,

Astăzi am primit mai multe emailuri de la oameni care au observat că ţi-ai abandonat câinele pe drum. Am decis, împreună cu colegii mei, să mergem să vedem dacă-l putem ajuta cu ceva. Era acolo... Te-a aşteptat.

Nu plecase din locul în care l-ai pus să stea. A fost un câine cuminte. A stat în locul în care a văzut-o pe cea mai dragă fiinţă din lume. Credea că ai să te întorci. A urmărit toate maşinile care treceau pe drum, sperând că te vei întoarce după el. Câinele TĂU a îngheţat de frig, a răbdat de foame şi a trăit zile în şir în teamă pentru că tu eşti un nemernic! Te-a aşteptat.

Era atât de înfometat încât a mâncat crengi rupte. Câţiva oameni cumsecade s-au oprit şi i-au dat de mâncare, dar tot era flămând şi speriat. Chiar şi aşa, având mâncarea în faţă, ştia că trebuie să stea pe loc să te aştepte. Te-a aşteptat.

Nu este un câine rău. Este un câine foarte bun. TU i-ai fost un prieten rău. Ai abandonat pe cineva care şi-ar fi dat viaţa pentru tine. Cineva căruia nu-i păsa cât de mult stăteai la serviciu, după program. Cineva care se bucura indiferent dacă doar ieşeai până la poartă să-ţi iei corespondenţa sau plecai cu zilele de acasă. Cineva care ţi-ar fi lins lacrimile de pe obraz şi resturile din mâncare din farfurie după ce ai terminat de mâncat.

De acum înainte, nu o să te mai aştepte.

După ce l-am văzut zăcând abandonat în locul în care l-ai lăsat, ne-am dus după el. În depărtare se auzeau coioţii urlând.

Am stat acolo ore în şir. Am vorbit cu el. I-am cântat. L-am hrănit şi i-am pus o pătură. După câteva ore în care i-am aruncat mâncare, câinele TĂU a venit şi a mâncat din palma noastră. Câinele TĂU s-a apropiat de noi după ce ore bune am stat pe burtă în noroi şi i-am spus că totul o să fie bine şi că aceea avea să fie ultima oară când cineva îl răneşte. Într-un final, s-a aşezat lângă mine şi m-a lăsat să-l mângâi pe burtă. M-a lăsat să-i pun lesa şi nu a încercat să fugă.

Abia când am plecat s-a speriat iar. Voia să stea acolo şi să te aştepte. Refuza să meargă spre dubiţă. Ţi-am cărat câinele imens în braţe până la maşină. Câinele TĂU, mare, blând, speriat şi loial. Ţi-am luat câinele în braţe din locul în care te văzuse pentru ultima dată. Tot drumul până la adăpost n-a făcut altceva decât să urle. A scos cele mai dureroase sunete pe care le-am auzit în toată viaţa mea. Erau sunetele inimii lui frânte. Încerca cu disperare să se întoarcă în locul în care l-ai lăsat. Într-un final, a venit în faţă, lângă mine, şi a început să urle, privindu-mă. În timp ce am întins mâna spre el ca să-l mângâi pe cap, m-a privit în ochi confuz, apoi şi-a pus capul în poala mea şi am mers aşa până la adăpost.

Nu meriţi acest căţel uimitor! De fapt, nu meriţi NICIUN câine.

Câinele MEU o să uite de tine. O să găsească o casă primitoare şi o să primească toată dragostea pe care o merită. Va şti ce înseamnă să ai o casă adevărată.

Nu-mi pasă cine eşti şi nici ce scuză ai pentru că ai abandonat câinele MEU. Probabil că e un motiv jalnic... Eşti un ticălos! Mă rog ca anul să-ţi fie plin de necaz şi nefericire.

A ta, Brooke."


Vezi mai multe


Adaugă părerea ta
Alte articole din: MONDEN