Ziua Iei este o oportunitate de a promova patrimoniul cultural național și de a reafirma identitatea românească Ia, piesa centrală a costumului popular românesc, este recunoscută pentru modelele sale decorative și pentru semnificația sa istorică și culturală.
IA românească a făcut parte din portul poporului român din cele mai vechi timpuri. Ea a fost purtată cu mândrie de către strămoșii noștri din toate regiunile tării. Fiecare zonă etnografică are specificul, cromatica și motivele ei florale, care de care mai frumoase. Aceste elemente ajută la recunoaşterea apartenenței etnografice a IEI ROMÂNEȘTI. Cert este că indiferent de zona etnografică din care făceau parte, femeile și-au demonstrat măiestria în arta designului popular prin talent pur românesc și dăruire.
Regina Maria a României a fost cea care, de asemenea, a purtat cu mândrie portul popular românesc, făcându-l cunoscut peste hotare. Întreaga garderobă regală a Majestății sale a fost influențată de motive populare.
În ultimii ani, IA românească a fost remarcată și de către mari designeri de modă și purtată cu succes de diverse personalități, cu ocazia unor evenimente importante.
La inițiativa unor iubitori ai acestei moșteniri valoroase a poporului român, s-a propus includerea IEI ROMÂNEȘTI în patrimoniul UNESCO.
Primarul oraşului Washington, D.C., la demersurile Ambasadei României din S.U.A., a proclamat, în 2016, ziua de 24 iunie ca Ziua Universală a lei Româneşti. Aceasta a devenit simbol internațional al culturii tradiționale române.
SÂNZIENELE 2025, DRĂGAICA. Tradiţii, obiceiuri. SEMNUL care îţi arată că vei avea NOROC tot anul!
Despre Ia românească
Piesa principală a costumului popular românesc este cămașa, termenul de ie fiind atribuit doar cămășii femeiești. Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu o deschizătură în partea de sus. Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau cânepă, iar mai târziu din mătase și bumbac. Acesta din urmă era folosit ca urzeală pentru bătătura de in și cânepă, mai ales în partea de nord a țării, în timp ce în sud cămășile erau mai frecvent țesute cu borangic. Fața și spatele cămășii se numesc ”stan”, iar partea inferioară ”poale”. Stanul se confecționa din două foi de pânză, iar mâneca din una. Sub braț, cămașa era prevăzută cu așa numita ”pavă”, care oferea comoditate în timpul mișcării, conform Institului Român Cultural.
Ia este, în fapt, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură. Se disting mai multe variante de bază în compoziția decorului de pe mâneci: ie cu mâneci cu dungi verticale brodate (în râuri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din față a cămășii este și ea bogat brodată, prin repetarea acelorași modele existente pe mâneci. Iile brodate cu ”spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru.
În timp, finețea materialelor folosite, armonia cromatică, dar și croiul pieselor de port românesc, țesute, croite și brodate în casă au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, scrie aceeași sursă.
Sânzienele, sărbătoarea magiei. Ce trebuie să faci pe 24 iunie pentru a atrage norocul și sănătatea în viața ta, conform tradiției
