Liviu Dragnea a adoptat o atitudine agresiva, incercand sa accelereze modificarea Legilor Justitiei astfel incat el si apropiatii sai sa se protejeze de anchetele procurorilor. N-a reusit.
Faptul ca este o persoana condamnata penal aflata in fruntea celui mai mare partid din Romania i-a creat o fragilitate extrem de mare pe care a incercat sa o inlature printr-un atac politic violent la adresa procurorilor si magistratilor. Acest atac s-a intors, insa, impotriva lui.
Zece mici semne transmise de liderii PSD si de reprezentanti din afara cercului sau de influenta descriu pierderea accelerata de putere a sefului social-democratilor:
1. PSD nu face mitinguri de sustinere pentru Liviu Dragnea
In ciuda a ceea ce s-a discutat in Biroul Executiv National al PSD, care a avut loc saptamana trecuta la Baile Herculane si la care Liviu Dragnea a anuntat public ca a dat liber la organizarea unui mare miting national, dar si la realizarea unor evenimente de sustinere in organizatiile locale, nu va avea loc nicio astfel de actiune.
"Putem discuta de un miting, dar nu unul de sustinere, vedem in zilele urmatoare", a declarat seful social-democratilor la inceperea evenimentului de la Baile Herculane.
Nu e sigur daca in cadrul intalnirii de la Herculane, liderii PSD au respins in mod direct aceasta idee sau refuzul acestora de a se implica in organizarea si finantarea unei campanii de sustinere a lui Liviu Dragnea a fost transmis pe canale neoficiale. Surse din PSD au povestit pentru Ziare.com ca secretarul general Codrin Stefanescu ar fi fost desemnat de catre Liviu Dragnea sa obtina sprijinul liderilor locali pentru organizarea acestor mitinguri, dar a fost refuzat.
2. Decizia Curtii Constitutionale in cazul Belina
O a doua mare lovitura pe care a primit-o Liviu Dragnea vine din partea CCR. Judecatorii Curtii au respins in unanimitate plangerea depusa de Calin Popescu Tariceanu in care acesta cerea sa se constate existenta unui conflict constitutional intre Executiv si DNA in cazul hotararilor de guvern emise in dosarul Belina.
"In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constitutionala a constatat ca nu exista conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, pe de alta parte. In esenta, Curtea a avut in vedere faptul ca Hotararea Guvernului nr.858/2013 si Hotararea Guvernului nr.943/2013 sunt acte administrative individuale, a caror adoptare/emitere pot face obiectul cercetarii penale in legatura cu stabilirea existentei unor fapte penale care au precedat sau insotit adoptarea/emiterea lor. Curtea a mai retinut ca nu exista o similitudine intre prezenta cauza si Decizia nr.68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urma vizand actele normative, nu si pe cele individuale. Dupa redactare, decizia se comunica presedintelui Senatului, Guvernului Romaniei si Ministerului Public. Definitiva si general obligatorie", se arata in comunicatul CCR.
Respingerea acestei cereri le ofera procurorilor posibilitatea de a merge mai departe cu ancheta prin care o insula din Dunare a ajuns din proprietatea statului in folosinta exclusiva a unei firme private controlate de Liviu Dragnea. In vizorul magistratilor se afla si Sevil Shhaideh, fost ministru al Dezvoltarii, mana dreapta a liderului PSD.
Aceasta decizie mai arata ca actualul sef al Camerei Deputatilor si-a pierdut influenta politica asupra Curtii Constitutionale, iar Valer Dorneanu, fost deputat PSD, actual presedinte CCR, nu mai are o majoritate in interiorul institutiei si nu mai poate apara interesele partidului in ce priveste instituirea unui control politic asupra procurorilor si judecatorilor.
