UPDATE 23:45 - Trump cere Ucrainei "să se miște rapid" în negocierile privind încheierea conflictului
Casa Albă nu a oferit detalii despre componența delegațiilor. Potrivit site-ului Politico, Statele Unite vor fi reprezentate de emisarul special pentru Ucraina, Steve Witkoff, și de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, în timp ce Rusia ar urma să îl trimită pe trimisul Kremlinului pentru afaceri economice, Kirill Dmitriev.
Această nouă rundă de discuții va avea loc după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a remarcat "progresele" către un compromis între Kiev și Washington cu privire la conținutul unui plan care va fi propus Moscovei pentru a pune capăt luptelor, după întâlniri la Berlin între oficiali americani, ucraineni și europeni.
Președintele ucrainean a avertizat totuși că Rusia se pregătește, în opinia sa, pentru încă un "an de război" în 2026.
Președintele rus Vladimir Putin, la rândul său, a afirmat miercuri că obiectivele ofensivei sale în Ucraina "vor fi, fără îndoială, atinse".
UPDATE 22:00 - Kremlinul, prins pe picior greșit: amănuntul din biroul lui Putin care contrazice propaganda oficială
Un element aparent minor surprins în biroul lui Vladimir Putin a scos la iveală faptul că Kremlinul continuă să difuzeze materiale video realizate anterior, dar prezentate drept recente. Practica, cunoscută deja sub denumirea de „conserve”, a fost din nou confirmată în 2025.
De această dată, indiciul a fost dispariția bradului de Crăciun din imaginile oficiale, ceea ce marchează a 16-a situație de acest fel documentată în acest an.
UPDATE 21:00 - Acordul SUA–Ucraina privind mineralele critice va deveni operațional în 2026
Acordul de investiții dintre SUA și Ucraina, cunoscut drept „minerals deal”, va deveni în sfârșit funcțional la începutul anului 2026, după ce consiliul de administrație al fondului comun a ajuns la un consens asupra ultimelor proceduri administrative.
Primele decizii de investiții sunt așteptate până la finalul lui 2026.
SUA și Ucraina au promis câte 75 milioane de dolari fiecare (150 milioane total) ca finanțare inițială.
UPDATE 19:00 - Rusia a desfășurat racheta balistică Oreshnik în Belarus, anunță Lukașenko
Belarusul a devenit oficial gazda unuia dintre cele mai noi sisteme de rachete balistice rusești. Președintele Aleksandr Lukașenko a declarat că racheta Oreshnik, un sistem balistic cu rază intermediară, a fost desfășurată pe teritoriul țării și a intrat deja în serviciu de luptă.
Potrivit informațiilor, amplasarea rachetei transformă Belarusul într-un potențial punct de lansare pentru atacuri rusești, reducând distanța dintre zonele de tragere și Ucraina la doar câteva zeci de kilometri.
UPDATE 16:55 - Ucraina are un deficit de finanțare externă de 45-50 de miliarde de euro pentru 2026, avertizează Zelenski
Ucraina are un deficit de ajutor financiar extern pentru anul viitor de 45-50 de miliarde de euro, a declarat joi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susținut că dacă Kievul nu primește măcar o primă tranșă din activele rusești înghețate în UE, active a căror utilizare pentru un împrumut destinat Ucrainei este acum discutată de liderii europeni, țara sa va trebui să-și reducă semnificativ producția dronelor necesare pentru a purta războiul cu Rusia, transmit agențiile Reuters și EFE
UPDATE 16:15 - Rusia confirmă pregătirea unor contacte cu SUA pentru discutarea propunerii revizuite de plan de pace
Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obține detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina și cu susținătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înțelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agențiile Reuters și EFE.
Potrivit presei internaționale, oficiali americani și ruși sunt așteptați să se întâlnească la Miami în weekend, iar delegația rusă îl va include și pe emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev.
Acesta din urmă a negociat cu Washingtonul și înainte ca SUA să propună luna trecută un plan de pace în 28 de puncte, care a nemulțumit Ucraina și susținătorii europeni ai acesteia, întrucât prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea de către Ucraina a întregului Donbas, plan între timp revizuit de mai multe ori, ultima dată după discuțiile desfășurate duminică și luni la Berlin între SUA, Ucraina și unii dintre aliații europeni ai acesteia, discuții din care a rezultat o propunere în 20 de puncte, ce necesită acum negocieri cu Rusia.
Întrebat despre știrile din presă cu privire la respectiva întâlnire la Miami, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns doar că sunt planificate contacte cu SUA.
”Într-adevăr, pregătim unele contacte cu omologii noștri americani, pentru a primi informații despre rezultatele activității lor cu europenii și cu ucrainenii”, a spus Peskov.
UPDATE 16:00 - Oficiali americani și ruși ar urma să se întâlnească la Miami pentru discuții privind încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia
Oficiali din Statele Unite și Rusia ar urma să se întâlnească în acest weekend la Miami, în cadrul unui nou efort al administrației Trump de a pune capăt celor aproape patru ani de război între Kiev și Moscova, potrivit a două surse apropiate de discuții.
Pe fondul eforturilor eșuate ale președintelui Donald Trump de a obține o încetare a luptelor, Washingtonul a intensificat presiunile asupra Ucrainei pentru a accepta anumite concesii care ar putea duce la încheierea conflictului. Dacă reuniunea va avea loc, partea americană intenționează să prezinte Rusiei rezultatele celor mai recente runde de discuții, în contextul în care poziția Moscovei rămâne, în mare parte, neschimbată, potrivit Politico.
Potrivit surselor citate, delegația rusă ar urma să fie condusă de Kirill Dmitriev, șeful Fondului suveran de investiții al Rusiei. Din partea americană ar urma să participe trimisul special al administrației Trump, Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner. Casa Albă nu a confirmat deocamdată informația.
UPDATE 14:00 - Zelenski spune că absența unei decizii asupra activelor ruse înghețate va fi ”o mare problemă” pentru Ucraina
Kievul va avea ”o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse înghețate pentru a finanța un ajutor pentru Ucraina, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează AFP.
„Fără aceasta (această decizie), ar exista o mare problemă pentru Ucraina”, a declarat Zelenski în faţa unor jurnalişti, înainte de a se deplasa la Bruxelles unde va avea loc un summit al membrilor UE.
„Rusia trebuie să înţeleagă cu noi suntem în poziţie de forţă”, a declarat Zelenski în faţa jurnaliştilor, estimând că un acord asupra finanţării unui asemenea împrumut ar însemna că „Ucraina va avea fonduri pentru 2026 şi 2027”.
„Acesta este un semnal dat Rusiei, conform căruia Ucraina nu se va prăbuşi pur şi simplu din cauza lipsei de finanţare – indiferent dacă pentru arme, susţinerea populaţiei, etc.”, a adăugat preşedintele ucrainean.
UPDATE 12:45 - Președintele României, despre variantele de ajutor financiar pentru Ucraina: ”Discuţia începe cu activele ruseşti blocate de către instituţii din Europa”
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că la reuniunea Consiliului European se va discuta despre bugetul Uniunii pentru perioada 2028 – 2034, urmând ca negocierile pe acest subiect să se încheie anul viitor. De asemenea, pe agenda discuţiilor se află şi subiectul legat de variantele de ajutor financiar pentru Ucraina.
”Este discuţia pe cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii pentru 2028-2034. Este prima discuţie, ea va continua pe parcursul întregului an, 2026, cu intenţia de a finaliza 2026. Şi, bineînţeles, toate celelalte subiecte, finanţarea Ucrainei printre ele”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a fost întrebat dacă se va discuta şi despre aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi dacă este luată în calcul o eventuală decuplare a celor două ţări, având în vedere că Ungaria se opune aderării Ucrainei.
”Legat de extindere, după cum ştiţi, ieri a avut loc un summit cu Balcanii de Vest, în care au fost prezenţi liderii a cinci din şase ţări din Balcanii de Vest şi a fost o discuţie şi membrii Consiliului şi cu reprezentanţii acestor ţări. Acum discuţia o să fie numai de către membrii Consiliului şi, bineînţeles, se va discuta şi partea de Balcani de Vest şi partea de Moldova-Ucraina cu toate discuţiile care sunt aici. Pentru moment, aşa cum înţeleg, opoziţia Ungariei faţă de Ucraina există”, a declarat preşedintele României.
El a mai fost întrebat care este varianta cea mai bună pentru împrumutul pentru Ucraina.
”Este adevărat că este subiectul cel mai discutat între participanţii la această reuniune şi tocmai pentru că Ucraina este importantă pentru securitatea României, noi susţinem oricare dintre variantele de ajutor financiar pentru Ucraina. Discuţia începe cu activele ruseşti blocate de către instituţii din Europa”, a afirmat Nicuşor Dan.
UPDATE 09:26 - Rusia accelerează înarmarea: Rachetele balistice Oreshnik vor intra în dotarea armatei până la finalul anului.
Președintele Vladimir Putin a anunțat miercuri că noua rachetă balistică cu rază medie de acțiune a Rusiei, denumită „Oreșnik”, va fi pregătită pentru desfășurarea în condiții de luptă până la sfârșitul acestui an.
Sistemul de rachete, al cărui nume s-ar traduce prin „Alun”, a fost prezentat oficial în noiembrie 2024, după ce a fost utilizat pentru prima dată într-un atac asupra orașului ucrainean Dnipro.
UPDATE 09:30 -Rusia a lansat un atac masiv asupra oraşului Cerkasî din centrul Ucrainei: șase persoane au fost rănite
Rusia a lansat un atac „masiv” cu drone asupra regiunii Cerkasî din centrul Ucrainei, rănind şase persoane şi provocând o pană de curent într-o zonă din oraşul Cerkasî, a declarat joi guvernatorul local, informează Reuters.
„O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a declarat guvernatorul Ihor Tabureţ pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Potrivit lui, atacul a vizat infrastructura critică şi că o parte din principalul oraş al regiunii a rămas fără energie electrică. El a raportat, de asemenea, pagube la mai mult de o duzină de case private.
Armata a declarat că Rusia a lansat 82 de drone asupra Ucrainei în timpul nopţii, iar forţele ucrainene au distrus 63 dintre ele.
Guvernatorul regiunii sudice Mîkolaiv a anunţat că Rusia a atacat infrastructura energetică din zonă, lăsând fără energie electrică localităţile din districtele Voznesensk şi Mîkolaiv, deşi ulterior alimentarea a fost restabilită pentru majoritatea gospodăriilor.
În ultimele luni, Rusia a crescut semnificativ numărul şi intensitatea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene, vizând instalaţiile de gaze, energie şi distribuţie şi lăsând întregi oraşe în întuneric. Un atac în weekend a lăsat fără energie electrică peste un milion de gospodării din toată Ucraina.
UPDATE 09:05- Rusia vrea să epuizeze resursele de investigaţie ale Europei prin campania sa de sabotaj, afirmă oficiali
Associated Press a urmărit o campanie de sabotaj în Europa pe care oficialii occidentali au asociat-o cu Rusia încă de la invadarea Ucrainei. Au fost înregistrate 145 de incidente pe continent. Pe parcursul anului, AP a discutat cu peste 40 de oficiali europeni şi NATO din 13 ţări pentru a documenta amploarea acestui război hibrid, incluzând pe hartă doar incidentele legate de Rusia, agenţii săi sau aliatul său Belarus, conform oficialilor occidentali. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat pentru AP că Rusia nu are „nicio legătură” cu această campanie.
În noiembrie, un tren care transporta aproape 500 de persoane s-a oprit brusc în estul Poloniei. O linie aeriană ruptă a spart mai multe geamuri, iar şinele din faţă au fost avariate. În altă parte a liniei, explozibilii au detonat sub un tren de marfă care trecea. Nimeni nu a fost rănit în niciunul dintre cazuri, iar pagubele au fost limitate, dar Polonia, care a dat vina pe serviciile de informaţii ruse pentru atac, a răspuns cu fermitate: a mobilizat 10.000 de soldaţi pentru a proteja infrastructura critică, informează AP.
Sabotajul din Polonia este unul dintre cele 145 de incidente înregistrate în baza de date a Associated Press, care, potrivit oficialilor occidentali, fac parte dintr-o campanie de destabilizare în Europa, orchestrată de Rusia.
Oficialii spun că această campanie, desfăşurată de la invadarea Ucrainei de preşedintele Vladimir Putin în 2022, are ca scop privarea Kievului de sprijin, crearea de diviziuni între europeni şi identificarea punctelor slabe ale continentului în materie de securitate.
Până în prezent, în acest război hibrid, cele mai cunoscute acte de sabotaj au provocat pagube minime - nimic în comparaţie cu zecile de mii de vieţi pierdute şi oraşele distruse din Ucraina.
Dar oficialii spun că fiecare act - de la vandalizarea monumentelor la atacuri cibernetice şi incendii de depozite - consumă resurse valoroase de securitate. Şeful unui mare serviciu european de informaţii a declarat că anchetele privind interferenţa rusă consumă acum la fel de mult timp al agenţiei ca şi terorismul.
În timp ce campania reprezintă o povară grea pentru serviciile de securitate europene, Rusia nu suportă aproape niciun cost, spun oficialii. Acest lucru se datorează faptului că Moscova desfăşoară operaţiuni transfrontaliere care necesită cooperarea intensă a ţărilor europene în cadrul anchetelor, folosind adesea străini cu antecedente penale ca agenţi ieftini pentru serviciile secrete ruseşti. Asta înseamnă că Moscova obţine o victorie doar prin blocarea resurselor, chiar şi atunci când comploturile nu au succes.
„Este o operaţiune non-stop între toate serviciile pentru a o opri”, a declarat un înalt oficial european din serviciile de informaţii, care, la fel ca şeful serviciului european de informaţii şi alţi oficiali care au vorbit cu AP, a insistat să rămână anonim pentru a discuta chestiuni sensibile de securitate.
Baza de date AP arată o creştere a numărului de incendii criminale şi comploturi cu explozibili de la unul în 2023 la 26 în 2024. Şase au fost documentate până acum în 2025. Trei cazuri de vandalism au fost înregistrate anul trecut, iar unul în acest an.
Datele sunt incomplete, deoarece nu toate incidentele sunt făcute publice, iar autorităţile au nevoie de luni pentru a stabili o legătură cu Moscova. Însă creşterea bruscă corespunde avertismentelor autorităţilor: campania devine din ce în ce mai periculoasă.
Conform hărţii, ţările cele mai frecvent vizate sunt cele care se învecinează cu Rusia: Polonia şi Estonia. Mai multe incidente au avut loc şi în Letonia, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Toate aceste ţări sunt susţinătoare importante ale Ucrainei.
UPDATE 8:10 - Potrivit oficialilor ruși, un petrolier ancorat în portul Rostov a fost ținta unui atac cu drone în noaptea de 17 spre 18 decembrie, în urma căruia la fața locului a izbucnit un incendiu puternic. Imagini și filmări postate pe rețelele sociale de localnici surprind flăcări mari ridicându-se din zona portuară.
Primarul orașului Rostov-pe-Don, Aleksandr Skriabin, a anunțat pe Telegram că echipajele de intervenție lucrează la stingerea incendiului de pe petrolierul lovit de drone. Acesta a susținut că în urma atacului s-au înregistrat victime, fără a oferi însă un bilanț clar al acestora.
Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusari, a confirmat la rândul său incidentul, vorbind despre un „vas” avariat în urma atacului, fără a preciza tipul navei sau amploarea pagubelor. Skriabin a mai afirmat că, în pofida incendiului, nu s-au înregistrat scurgeri de produse petroliere în apă.
Informațiile făcute publice de oficialii ruși nu au putut fi deocamdată verificate în mod independent. Armata ucraineană nu a comentat până la acest moment relatările privind lovirea petrolierului din Rostov-pe-Don, conforn Kyiv Independent.
Incidentul de la Rostov se înscrie într-o serie de operațiuni atribuite Ucrainei, îndreptate împotriva infrastructurii petroliere ruse și a așa-numitei „flote din umbră” a Moscovei. Aceasta din urmă este compusă din sute de petroliere vechi, adesea neasigurate sau slab întreținute, folosite pentru transportul produselor petroliere rusești sub pavilionul altor state.
