Guvernarea PSD-ALDE a deschis "cutia Pandorei" prin maniera haotică de acordare de măriri de salarii, fapt care a generat inechități salariale evidente în sistemul bugetar și a declanșat mișcări de protest în mai multe sectoare de activitate. Polițiștii, CFR-iștii, angajații din ministere ies în stradă uniți de un mesaj comun: "Vrem salarii mai mari!"
Principala nemulțumire a angajaților de la CFR ține de faptul că aproape jumătate din personalul care activează în prezent în sistemul feroviar de stat este plătit cu salariul minim pe economie.
"După mărirea salariului minim la CFR Infrastructură nu mai puțin de 40% din angajați li s-a egalizat salariul", a declarat Viorel Istrate, lider sindical CFR. Oamenii de plâng de inechitate salarială în contextul în care, prin creșterea salariului minim la 1,450 lei, muncitorii necalificați au ajuns să câștige la fel de mult ca și impegații sau operatorii de trafic feroviar.
Politica populistă a guvernării PSD-ALDE de tipul "creștem fără număr" salarii și pensii a generat un val de nemulțumiri și proteste la nivelul întregii țări. Guvernul a anunțat majorări salariale semnificative pentru anumite categorii de personal bugetar în proiectul noii legi a salarizării unitare, fără a ține cont de atenționările și avertismentele venite de la FMI, CE sau din partea Consiliului Fiscal, toate legat de depășirea deficitului bugetar și de sacrificarea investițiilor.
"Nu se fac calcule, nu se fac estimări, se fac majorări din pix, este o abordare heirupistă de genul mărim salarii, mărim bonusuri", a declarat la Realitatea TV Cristian Păun, profesor de economie la ASE.
Nu doar CFR-iștii sunt nemulțumiți de salariile primite, ci și polițiștii și angajații din Ministerul de Interne, funcționarii publici sau angajații de la Mediu sau din Ministerul Tineretului și Sportului.
Polițiștii au ajuns să strige "Hoții" în fața Guvernului și refuză să dea amenzi
Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual şi Pro Lex anunţă că vor picheta Ministerul Afacerilor Interne pe 23 şi 24 martie, urmând ca pe 25, de ziua Poliţiei Române, să aibă loc unul dintre cele mai mari mitinguri ale poliţiştilor. Sindicatele cer "o salarizare corectă".
Pe 23 şi 24 martie protestatarii vor sta câte patru ore, între 10.00 şi 14.00, în faţa Ministerului Afacerilor Interne, urmând ca pe 25 martie să aibă loc un miting, care se va desfăşura între orele 10.00 şi 12.00 în faţa MAI şi va continua cu un marş până în Piaţa Victoriei, unde protestatarii vor rămâne până la ora 16.00.
"Oamenii legii sunt extrem de supăraţi şi spun că au ajuns la capătul răbdării. Deşi în bilanţuri rezultatele lor sunt din ce în ce mai bune, iar aprecierea pentru ei reiese constant din comunicate ori din discursuri pe la tribune politice, guvernaţii nu-i iau în calcul atunci când vine vorba despre bani. Salariile de bază/indemnizaţiile şi sporurile acordate personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale au fost majorate cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017, iar salariile şi sporurile personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, au fost majorate cu 50%. De majorări substanţiale au beneficiat şi angajaţii din familiile ocupaţionale învăţământ şi sănătate", transmit cele două sindicate printr-un comunicat de presă.
Poliţiştii cer emiterea unei ordonanţe de urgenţă a guvernului care să prevadă majorarea salariilor funcţiei de bază cu 20%, calcularea sporurilor pe bază de pontaj (pentru munca de noapte, pentru condiţii grele, pentru sâmbete, duminici şi sărbători legale lucrate, pentru judiciarişti) la salariul funcţiei de bază de la 01 aprilie 2017.
De când au aflat că Guvernul nu le va mări salariile, poliţiştii doljeni îi sancţionează pe şoferii imprudenţi doar cu avertismente, nu şi cu amenzi. Liderii de sindicat spun că poliţiştii aduc lunar la buget peste 20 de milioane de euro numai din amenzi şi le reproşează autorităţilor că nu folosesc o parte din aceşti bani ca să le dea poliţiştilor salarii decente.
Protest de proporții al angajaţilor Ministerului Tineretului şi Sportului
Angajaţii din cluburi sportive, direcţii pentru sport şi tineret şi case de cultură ale studenţilor aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, condus de Marius Dunca, au protestat luni, sub forma unei greve japoneze, cerând recalcularea drepturilor salariale şi aprobarea unui regulament de sporuri.
Protestatarii au ales un protest inedit: au făcut fotografii în faţa instituţiilor în care lucrează, cu spatele la fotografi şi cu faţa spre clădire, „pentru a evidenţia poziţia conducerii Ministerului Tineretului şi Sportului, care a întors spatele unităţilor din teritoriu şi nu caută soluţii la cererile lor".
Participanţii la protest, membri ai Sindicatului Naţional Sport şi Tineret din unităţilor teritoriale ale Ministerului Tineretului şi Sportului, spun că iau în calcul, în perioada următoare, declanşarea conflictului colectiv de muncă, precum şi pichetarea MTS şi întreruperea lucrului până când le sunt solicitate cererile.
„În practica stabilirii salariilor, dispoziţiile HG 1/2017 au intrat în conflict şi s-au suprapus cu alte prevederi legale, determinând inechităţi salariale în raport cu nivelul studiilor, activităţii profesionale şi al vechimii în muncă", spun sindicaliştii.
De exemplu la Botoșani, angajații DJST au purtat banderole pe brațe și au lipit pe spate câte o foaie cu mesaje de genul: "Nu discriminării salariale!" sau "Nu inechității salariale!".
Cutia Pandorei a fost deschisă. Și alți angajați cer "salarii decente"
Angajații de la Agenția de Mediu din Timișoara continuă protestele, angajații cer salarii decente. După ce săptămâna trecută și-au întrerupt programul de lucru și au ieșit în fața instituției pentru a cere salarii decente, și marți au continuat protestul.
Salariații Agenției pentru Protecția Mediului Timiș, alături de alți colegi din cadrul Agențiilor de Protecția Mediului din țară, au întrerupt programul de lucru marți, 21 martie, între orele 11:00 – 13:00, manifestându-și nemulțumirea profundă cauzată de adâncirea inechităților salariale din sistemul public, fapt care, zilnic, le diminuează nivelul de trai.
În prezent, salariile angajaților Agenției pentru Protecția Mediului Timiș sunt cele stabilite în luna decembrie 2009.
Efectul de bumerang al creșterii salariului minim: concedieri și închideri de fabrici
Să fie oare 2017 anul în care se vor „deconta" facturile creșterilor salariale din ultimii ani? Analiștii au avertizat încă de la sfârșitul anului trecut că o majorare a salariilor fără acoperire în producție va pune probleme la nivel macroeconomic.
Un prim efect al acestor avertizări vine de la Urziceni, unde unul dintre cei mai mari producători de textile din România, compania britanică Alison Hayes, închide activitatea, potrivit zf.ro. Motivul: Creşterea salariului minim, infrastructura proastă şi efectele Brexitului, situație care a generat scăderea lirei sterline.
Analiștii nu cred că situația de la Urziceni prefațează un întreg fenomen în economie, ci sunt convinși că va fi vorba doar de probleme punctuale care vor apărea în anumite industrii. „Sectoarele care angajează cu salariul minim sunt servicii cu valoare adăugată mică. În zona cu calificare redusă, salariul minim era un factor de competitivitate”, explică avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș.
Și nu doar salariații care lucrează în industrie au emoții după ce în ultimii cinci ani salariul minim brut s-a dublat, de la 700 de lei în 2012 la 1.450 de lei în 2017. Pericolul concedierilor pândește și în zona serviciilor. „Administratorii unui complex în care dețin o locuință mi-au propus ca începând din această lună, pentru a se încadra în cheltuieli, să înlocuiască paznicul din parcare cu camere de luat vederi”, explică Gabriel Biriș.
Ministrul Muncii sfidează FMI-ul: pensiile se majorează!
Guvernul Grindeanu merge cu capul înainte, în ciuda tuturor avertismentelor primite cu privire la efectul catastrofal al unor politici populiste făcute fără calcule serioase. FMI recomandă amânarea majorării pensiilor, însă ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, nu concepe o astfel de măsură de reducere a cheltuielilor bugetare.
După ce oficialii FMI au recomandat Guvernului să amâne majorarea punctului de pensie, ministrul Muncii are prima reacţie.
Prima reacţie a Guvernului a venit din partea ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. "Guvernul României va respecta Programul de guvernare votat de români şi va mări punctul de pensie la 1.000 de lei începând cu data de 1 iulie. Nu renunţăm la niciuna dintre măsurile de guvernare promise, continuând sâ îmbunătăţim viaţa romanilor şi să aducem câţi mai mulţi dintre ei în clasa de mijloc", a declarat Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, pentru Capital.
FMI recomandă amânarea majorării pensiilor. Autorităţile ar putea reduce deficitul bugetar prin eficientizarea cheltuielilor, folosirea finanţărilor europene, reforma administraţiei fiscale şi amânarea creşterii punctului de pensie, a declarat, vineri, şeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferinţă de presă.
FMI estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru 2018, a declarat, vineri, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir, într-o conferință de presă.
"Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB", a declarat oficialul FMI.
La începutul lunii martie, Ministerul Finanțelor Publice a dat asigurări că România va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB.
Diferența dintre estimările Comisiei Europene și cele ale României în ceea ce privește deficitul bugetar pentru 2017 este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare, dar autoritățile române și-au asumat un program de guvernare care va respecta ținta de deficit de sub 3% din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.
Replica autorităților române vine după ce comisarii europeni Valdis Dombrovskis și Pierre Moscovici au transmis o scrisoare Ministerului Finanțelor Publice în contextul publicării de către Comisia Europeană (CE) a rapoartelor privind situația economică și socială din statele membre.
"Prin scrisoarea transmisă, Comisia Europeană se arată preocupată de o eventuală depășire a țintei de deficit pentru anul 2017. Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul și-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare", precizează Ministerul Finanțelor.
