Ideea de a prezenta o colecţie a celor mai frumoase oraşe mici din ţara noastră a pornit de la articolul „Cele mai frumoase orăşele din Europa„, în care am prezentat 12 oraşe micuţe şi cochete de pe continentul nostru. La rubrica de comentarii a acelui articol, am invitat cititorii să decidă care sunt cele mai frumoase oraşe mici din România.
Propunerile cititorilor au fost:
Sighişoara, Piatra Neamţ, Breaza (Valea Prahovei), Blaj, Turda, Orşova, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Alba Iulia, Cetatea Sucidava, din oraşul oltean Corabia.
Ţinând cont de propunerile cititorilor, dar şi de alte criterii, am întocmit un top al celor mai frumoase oraşe mici din România. Pe lângă imagini, veţi descoperi, pentru fiecare dintre aceste oraşe, câte trei curiozităţi care nouă ni s-au părut fascinante.
Sighişoara.Oraşul cu 28.000 de locuitori din judeţul Mureş este unul dintre cele mai bine conservate oraşe medievale din Europa.
1. Deşi este cunoscut drept un oraş săsesc, în prezent doar 1,43% dintre locuitori sunt etnici germani. În primele decenii ale secolului XX, când oraşul avea circa 22.000 de locuitori, numărul germanilor era aproape dublu faţă de cel al românilor (5.500 faţă de 3.000). Românii au început să fie mai numeroşi decât germanii abia din anul 1948. În timpul regimului comunist, mulţi etnici germani au părăsit Sighişoara, stabilindu-se peste hotare, în special în Germania.
2. După o vizită în oraşul vechi, turistul nu are cum să nu fie fascinat de modul în care erau organizate breslele în acest oraş. Meşteşugarii, organizaţi în 19 bresle, erau extrem de atenţi la calitatea produselor puse în vânzare sau date la troc, în târguri. De exemplu, în trecut, dacă se întâmpla ca un grup de lăcătuşi să vină la târgul din Sighişoara cu „lacăte şi broaşte proaste”, lăcătuşii sighişoreni aveau dreptul să confişte aceste produse, scrie enciclopedia online Wikipedia. În perioada medievală, meşteşugarii au început să devină tot mai înstăriţi, ajungând să aibă reprezentanţi în sfatul cetăţii, alături de patricienii feudali. Breslele au fost desfiinţate în 1884.
3. Festivalul medieval are loc anual, în ultimul sfârşit de săptămână al lunii iulie. Gazda festivalului este centrul vechi al oraşului, listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Piatra Neamţ. Am decis să includem în acest articol doar oraşe sub 100.000 de locuitori, iar Piatra Neamţ este undeva la limita superioară, din acest punct de vedere. Oraşul din nordul Moldovei are 85.000 de locuitori şi este înconjurat de un peisaj absolut superb, în care dealul Pietricica şi râul Bistriţa joacă roluri principale.
1. Pietricica este simbolul oraşului, însă aceasta nu este cea mai înaltă dintre culmile care înconjoară oraşul. În timp ce Pietricica măsoara 590 de metri, Cernegura are 852 de metri, iar Cozla şi Cârloman – 670, respectiv 617 metri. Oraşul are parte de veri scurte şi cam răcoroase, însă toamna este foarte lungă, iar iernile destul de blânde, fără geruri mari.
2. Oraşul este înconjurat de păduri superbe, de foioase şi de conifere. Găsim, oarecum laolaltă, brazi, molizi, pini, fagi, mesteceni, carpeni, stejari şi plopi. Din loc în loc, la margini de pădure sau prin luminişuri, dăm şi peste arbuşti precum cornul, măceşul şi alunul.
3. O telegondolă face legătura dintre gara municipiului şi culmea Cozla. Traseul de telegondolă măsoară 1.915 metri. Iarna, se poate schia pe pârtia de pe Cozla.
Aflăm care sunt restul de oraşe incluse în top, în articolul de la acest link.
Foto: Bogdan Muraru, Wikimedia Commons
Piatra Neamţ. Am decis să includem în acest articol doar oraşe sub 100.000 de locuitori, iar Piatra Neamţ este undeva la limita superioară, din acest punct de vedere. Oraşul din nordul Moldovei are 85.000 de locuitori şi este înconjurat de un peisaj absolut superb, în care dealul Pietricica şi râul Bistriţa joacă roluri principale.
1. Pietricica este simbolul oraşului, însă aceasta nu este cea mai înaltă dintre culmile care înconjoară oraşul. În timp ce Pietricica măsoara 590 de metri, Cernegura are 852 de metri, iar Cozla şi Cârloman – 670, respectiv 617 metri. Oraşul are parte de veri scurte şi cam răcoroase, însă toamna este foarte lungă, iar iernile destul de blânde, fără geruri mari.
2. Oraşul este înconjurat de păduri superbe, de foioase şi de conifere. Găsim, oarecum laolaltă, brazi, molizi, pini, fagi, mesteceni, carpeni, stejari şi plopi. Din loc în loc, la margini de pădure sau prin luminişuri, dăm şi peste arbuşti precum cornul, măceşul şi alunul.
3. O telegondolă face legătura dintre gara municipiului şi culmea Cozla. Traseul de telegondolă măsoară 1.915 metri. Iarna, se poate schia pe pârtia de pe Cozla.
Foto: turism.apulum.ro
Alba Iulia. Oraşul, care în ultimul timp şi-a schimbat extraordinar de mult aspectul, are 63.000 de locuitori.
1. Oraşul aflat la 340 de km de Bucureşti, 100 de km de Cluj Napoca şi 70 de km de Sibiu atrage tot mai mulţi turişti, după ce centrul istoric a fost complet renovat şi arată absolut superb. În acest an, oficialii din turismul elveţian au acordat oraşului titlul de „destinaţie culturală de excepţie”, în cadrul unui prestigios târg turistic desfăşurat la Lugano.
2. Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construită între anii 1715-1738 în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania. Autorităţile habsburgice au văzut în noua fortificaţie una cu un rol important, atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, dar şi de consolidare a puterii lor în teritoriile ocupate. Astfel, urma să devină fortificaţia principală a Transilvaniei, mai ales că era construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mareşalul Vauban. Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.
Bastioanele cetăţii le regăsim astăzi, la fel ca la începuturi, purtând aceleaşi nume ca şi în trecut: Trinitatea cel mai mare bastion, putând fi recunoscut după blazonul încoronat cu câmpuri multiple şi frunze de acant -, Sfântul Ştefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.
3. Centrul istoric nu este însă singura atracţie turistică a oraşului. Graţie unui proiect european de 2,66 milioane de euro, la Alba Iulia a fost inaugurat un parc dendrologic cu o suprafaţă de peste 21 de hectare. În acest parc, pot fi admirate 1.100 de specii de arbori şi plante. Cei care vin cu maşina, o pot lăsa în siguranţă într-o parcare de 600 de metri pătraţi, din apropierea intrării. În parc, au fost amenajate alei pietonale şi locuri de odihnă.
Parcul Dendrologic „Dr. Ioan Vlad” a fost înfiinţat în urmă cu 11 ani de inginerul silvic Nicolae Pătrânjan. Parcul avea iniţial 50 de specii de plante, dar municipalitatea din Alba Iulia a sesizat potenţialul turistic al spaţiului şi a decis să atragă fonduri europene pentru mărirea colecţiei de specii.
Foto: Țetcu Mircea Rareș, Wikimedia Commons
Blaj. Oraşul din judeţul Alba are doar 20.000 de locuitori, dar a jucat un important rol în istoria românilor. Toţi elevii români învaţă la şcoală despre Marea Adunare de la Blaj, din mai 1848, la care au participat 50.000 de oameni, majoritatea iobagi. Aici a fost adoptat programul de revendicări cu caracter democratic, care prevedea abolirea dijmei, clăcii şi iobăgiei, libertatea cuvântului şi a tiparului şi înfiinţarea de şcoli de stat în limba română. Şi tot aici s-a născut Timotei Cipariu (1805-1887), părintele filologiei române.
1. Oraşul este cunoscut drept „Mica Romă”, fiind, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, centrul cultural al românilor transilvăneni. Este oraşul în care a fost publicată prima gramatică românească, de Timotei Cipariu.
2. Una dintre cele mai frumoase construcţii din oraş este Catedrala Sfânta Treime, ridicată între 1741 şi 1749 în stil baroc, după planurile unor arhitecţi vienezi de origine italiană. Pictura cupolei datează tocmai din 1748-1749. Interesant este că, pentru ridicarea acestei catedrale, arhitecţii au folosit ca sursă de inspiraţie un alt edificiu din Transilvania – Biserica Iezuiţilor din Cluj, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă.
3. Oraşul primei şcoli publice cu predare în limba română are parte de împrejurimi superbe. Oraşul e aşezat în Podişul Târnavelor, într-o renumită zonă viticolă.
Foto: Ana Maria Cătălina, Wikimedia Commons
Turda. Oraşul aflat la „umbra” municipiului Cluj Napoca (doar 30 de kilometri separă cele două oraşe) are o populaţie de 47.000 de locuitori.
1. În zona Cetate poate fi vizitat Castrul roman Potaissa, cel mai important monument al oraşului. Castrul a fost construit de Legiunea a V-a Macedonica, în anul 168.
2. Un alt frumos obiectiv este Palatul Princiar din Turda, care găzduieşte Muzeul de Istorie. Cunoscut şi sub numele de Cămara de Sare (probabil, aceasta a fost destinaţia iniţială a clădirii), palatul păstrează unele fragmente din construcţia iniţială, ridicată la sfârşitul secolului al XV-lea.
3. În apropierea oraşului se află Salina Turda (amenajată modern încă de acum 4-5 ani, cu sprijin UE), Lacurile Durgău (6 lacuri formate prin umplerea cu apă a unor mine de sare prăbuşite), Cheile Turzii (în unele locuri, pereţii stâncoşi măsoară chiar şi 200 de metri înălţime), Cetatea Trascăului (ridicată în sec XIII) şi superbul sat Rimetea.
Mănăstirea Voroneţ. Foto: Gabriel Todică, Wikimedia Commons
Gura Humorului. Liniştitul oraş din Bucovina de sud este locuit de aproximativ 13.000 de oameni. Foarte aproape de oraşul-staţiune se află vestita mănăstire Voroneţ.
1. În 2005, oraşul a fost declarat „staţiune turistică de interes naţional”. Ca urmarea a acestei catalogări, oraşul a primit o finanţare de 8,9 milioane euro, prin programul PHARE al UE. A fost amenajată rapid o pârtie de schi, „Şoimul”, lungă de 1,35 kilometri, dotată cu nocturnă şi instalaţie de produs zăpadă. Pârtia a fost inaugurată în ianuarie 2010.
2. În zona „Ariniş” se află o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice. Tot aici au fost construite opt terenuri de sport, dar şi un patinoar artificial.
3. Amatorii de drumeţii cu rulota au la dispoziţie un loc special de campare, pe malul drept al râului Moldova.
Foto: Wikimedia Commons
Orşova. Oraşul cu 11.000 de locuitori nu arată extraordinar de bine, însă se află într-o zonă absolut fantastică.
1. Construcţia lacului de acumulare Porţile de Fier a dus la inundarea vechiului oraş. Astfel, populaţia a fost strămutată într-un oraş complet nou, ridicat între 1966 şi 1971. Oraşul se întinde pe terasele Dunării şi ale Cernei şi pe versantul sudic al Munţilor Almăjului (munţi cu altitudini scăzute, dar fantastici pentru amatorii de călătorii montane, pe jos sau cu bicicleta).
2. Oraşul se află pe celebra Clisură a Dunării, din sudul Banatului, regiune delimitată de râul Nera spre vest şi de Cazanele Dunării la est.
3. În Orşova se află şi celebrul basorelief al regelui dac Decebal. Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa măsoară 55 de metri şi a fost realizată între 1994 şi 2004.
Evident, această listă a celor mai frumoase oraşe mici din România nu este una completă. Vă rugăm să ne trimiteţi propunerile voastre, la rubrica de comentarii, iar noi vom actualiza acest articol.
Articolul precedent
Articole similare
20 Comentarii
Raspunde
Autentificat ca Dan Arsenie. Deautentificare?
Onesti (fostul Gheorghe Gheorghiu Dej) – judetul Bacau
Un clasament al oraselor mici si frumoase din Romania nu poate exclude in primul rand Mediasul si in al doilea rand Fagarasul, care ambele ar intra intr-un top 10 facut serios, fara subiectivismul cititorilor. Astept ca ele sa fie incluse in prezentarile dumneavoastra viitoare. Nici unul din cele doua propuse de mine nu se compara cu Turda sau Blaj, ati insistat prea mult un pic in zona aceea, Alba Iulia era suficienta. Altfel, bine intentionata si frumoasa prezentarea, felicitari!
Draga Mihai,
Banuiesc ca nu ai fost in Blaj sa vezi cum arata si nici nu cunosti istoria tarii. Nu exista termen de comparatie intre Blaj si Medias, cel din urma fiind mult inferior primului. Daca in trecut era un oras vestit, frumos, curat si cu mult potential, acest lucru s-a schimbat complet in ultima vreme. Te rog, da o fuga in Blaj, este la doar 40 de km de Medias, sa vezi acolo frumusete, curatenie, grija pentru istorie si traditie etc. Astept raspunsul tau, dupa ce faci aceasta vizita. Orasul iti ia ochii, cine l-a vizitat o singura data, s-a indragostit de el. Mai mult decat atat, s-a dezvoltat extraordinar de bine: are SOSELE (nu ca Mediasul, unde rupi masina cand il tranzitezi si injuri toata conducerea orasului), are locuri de munca si are scoli in care chiar se invata.
Nu cred ca are rost sa fim invidiosi ca este in top. MERITA ACEL LOC.
Draga Bianca,
Vreau sa-ti spun ca imi place Blajul dar mi se pare ca ai exagerat putin in comentariul tau. E cam fortata comparatia pe care ai facut-o tu intre Blaj si Medias. Blajul, ca si Copsa Mica, este un orasel mic, strada (soselele din Blaj despre care vorbesti tu, sunt de fapt una singura – cea principala din centru, nu-i stiu numele…). Mediasul, este un oras medieval, cetate, unul dintre cele sapte cetati sasesti din Ardeal care constituie Siebenburgen si care este reprezentata in stema Ardealului… Am fost in vara trecuta in Blaj si pot sa-ti spun ca si eu mi-am rupt masina pe soseaua de la iesirea din Blaj spre Alba Iulia. Altfel, Blajul e curat insa mult prea inghesuit pentru gustul meu, cu sutele de masini parcate pe marginea strazii, pe ambele parti. Te sfatuiesc sa te abati de la soselele pe care le descrii in mesajul tau despre Medias si sa incerci sa ajungi in urmatoarele locuri: Hanul din Greweln, Zona Binder Bubi, Strada Honterus din centru, centrul istoric in general, si s-ar putea sa iti schimbi parerea despre Medias.
Cheers
Draga Bianca,
Iti respect parerile si mi-am promis sa fiu politicos si civilizat in raspunsul meu. Mi se pare foarte dura afirmatia ta ca nu exista termen de comparatie intre cele doua orase. O comparatie poate fi facuta si intre o musca si un elefant, de aceea eu o sa ma aventurez sa compar cele doua orase. Blajul este un oras strada (o strada principala cu doua intersectii „majore”: una langa hotel si una la blocul turn). Mediasul este un oras cetate, unul dintre cele sapte burguri sasesti din Ardeal, care constituie ceea ce sasii numesc Siebenburgen (Ardeal si Siebenburgen nu sunt sinonime) si care isi au locul pe emblema Ardealului. Ma mir ca vorbesti de soselele din Blaj („are SOSELE (nu ca Mediasul”) cand Blajul are o singura sosea. Stradutele din Veza, de pe hula sau din Campul Libertatii nu sunt sosele… Asta vara, cand am trecut prin Blaj, mi-am „rupt” si eu masina in zona garii, la iesirea spre Alba Iulia deoarece erau sapaturi pretutindenea.
Comparand frumusetea…, te rog nu confunda curatenia cu frumusetea, desi sunt oarecum interconectate… Blajul intr-adevar este mai curat (cinste primarului) decat Mediasul dar asta nu-l face mai frumos. O dovada sunt miile de turisti care anual vin sa viziteze Mediasul, sa-i admire arhitectura, sa-i calce stradutele medievale din cetate, incarcate de istorie sau sa se minuneze de turnul inclinat al bisericii Sfanta Margareta. Imi pare rau, dar cu o catedrala, o cladire veche de liceu, un gorun intr-un parc cu banci supradimensionate si o cruce in varf de deal (fie ea si a craisorului muntilor), nu prea atragi multi turisti.
Blajul a avut un rol major in fenomenul Scoala Ardeleana si nu vreau sa intru in detalii si sa-ti spun ca foarte multi romani contesta ideologia scolii ardelene in care aproape se reneaga originea dacica a romanilor in favoarea elementului roman cotropitor. As vrea numai sa-ti spun ca si zona Mediasului a dat personalitati: Stefan Ludwig Roth, Axente Sever, etc. Sa nu uitam ca aici a locuit pentru o perioada Hermann Oberth, unul din parintii zborului cosmic.
Prin Blaj a trecut Eminescu, prin Medias a trecut Vlad Tepes. Doua mari personalitati dar inegal promovate in strainatate: Mediasul castiga si aici.
Sa vorbim despre transporturi. Medias are microbuze, autobuze, troleibuze si probabil mai multe taxi-uri decat sunt in Blaj si Alba Iulia la un loc… Ultima data cand am fost prin Blaj cred ca am numarat vreo cinci taxiuri in total.
Apropos, tot farmecul strazii principale din Blaj care „s-a dezvoltat foarte bine” este compromis de masinile parcate inghesuit pe ambele parti. Am avut emotii cand a trebuit sa trec cu copiii strada. In Medias este interzis sa se circule cu masina prin centru, mai putin pentru cei ce locuiesc in centru si masinile care aprovizioneaza magazinele. Asta probabil pentru ca Medias are un centru…
Te rog spune-mi daca vrei sa mai continui cu comparatia.
Cu respect,
Ovidiu
in prahova3 orase deosebite, campina, mare pacat sa nu-l luati in calcule, sinaia si breaza
Sangeorz-Bai!
Sebes.
Orasul Corabia detine un patrimoniu inedit . Cetatea Sucidava este plina de farmec si istorie .
Tg-Jiu este cu adevarat un oras frumos , un oras curat , un oras plin de verdeata , un oras in ale carui parcuri se afla opere ale patrimoniului
universal , complexul sculptural Constantin Brancusi . De ce oare el se afla pe harta turistica a lumii … si in ierarhia voastra nici macar nu exista ?
Vatra Dornei, oras municipiu, statiune balneo – climaterica situat la confluenta raurilor Bistrita si Dorna in depresiunea Dornelor, plai mioritic de istorie si legenda, leagan de credinta si cultura Bucovineana.
Vatra Dornei , judetul Suceava, oras municipiu
situat la confluenta raurilor Bistrita si Dorna in depresiunea Dornelor, plai mioritic de istorie si legenda, leagan de credinta si cultura Bucovineana.
Târgu-Ocna trebuie pus pe lista de preferințe a românilor!
Daca nu ati vazut orasul Botosani nu ati vazut nimic in Romania ,de aceea eu il propun in topul celor mai frumoase orase chiar daca este un oras mare cu peste 120 mii de locuitori.
Baile Tusnad, oras supranumit „Mica Elvetie”.
Sighetul-Marmatiei ,este un orasel mic dar este capitala Maramuresului istoric …….
TG. NEAMT, ORAS VECHI, CU CETATE, RAZESI, ISTORIE, TRADITII, OZANA CEA LIMPEDE CA CRISTALUL SI FRUMOS CURGATOARE, HUMULESTI SI ION CREANGA, VERONICA MICLE SI PLOPI FARA SOT, EMINESCU, SADOVEANU, SCOALA DOMNEASCA, VANATORI DE MUNTE, PRIMA FABRICA DE POSTAV, SALBA DE MANASTIRI SI IN PRIMUL RAND OAMENI MINUNATI!!!!!!!!
Campulung Muscel, prima resedinta domneasca din Tara Romaneasca (fiind totodata cel mai vechi oras de aici), castrul romana Jidava, Curtea si Biserica Domneasca, Vila Golescu (recent restaurata si deschisa vizitatorilor)…
Sannicolau Mare,jud. Timis.
[…] Iulia este prezenta in topul celor de la GreatNews alaturi de Blaj sau Piatra Neamt, listate intr-o ordine aleatoare, dar prezentate intr-un mod care […]