La cererea confederațiilor patronale, Guvernul României a reintrodus în legislație scutirea de plată a impozitului pe profitul reinvestit. Eu cred că pentru stimularea investițiilor și revigorarea economiei ar fi fost mai bine să se utilizeze amortizarea accelerată, pentru care nu era necesar decât să se deblocheze din Legea nr. 15/1994 o procedură birocratică ce privește avizul prealabil al Ministerului Finanțelor pentru utilizarea acestui sistem.
Conform capitolului VI din proiectul de lege privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordului-cadru cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, scutirea de impozit pe profitul reinvestit operează pentru "producție" sau achiziția "echipamentelor tehnologice" (mașini, utilaje și instalații de lucru).
Sfera de aplicare a scutirii de impozit este limitată. Pe cale de consecință, se încalcă un principiu de drept, întrucât se introduce o discriminare între societăți comerciale după profilul activității lor (producție și restul lumii).
În plan economic se pierd bani de două ori, atât prin excluderea unor categorii de societăți comerciale care nu fac producție, dar care ar putea să facă investiții, cât și prin micșorarea sferei bunurilor ce pot fi achiziționate în baza facilității fiscale create.
Extinderea aplicării acestei facilități fiscale la nivelul tuturor contribuabililor și lărgirea categoriilor de bunuri ce pot fi achiziționate ar fi condus la creșterea veniturilor fiscale din TVA și, corelativ, la stimularea consumului industrial, din care ar fi câștigat venit și furnizorii de echipamente de orice tip, și statul.
Citește mai mult în Business Standard