Europa se află sub presiune pentru a găsi un mijloc de a răspunde rapid cererilor președintelui ceh Vaclav Klaus, care amenință să blocheze Tratatul de la Lisabona.
Subiectul ar urma să domine discuțiile prevăzute între premierul ceh Jan Fischer, care este intermediarul cererilor imprevizibilului său președinte, și președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Pentru Uniunea Europeană, situația se complică.
După ce irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, țările europene credeau că va intra repede în vigoare și că vor putea numi repede președintele UE și "ministrul de externe", funcții create prin text. Prevăzute inițial la summitul european de la sfârșitul lunii octombrie, aceste numiri ar putea fi amânate până la summitul din decembrie, consideră diplomații.
Președintele Klaus, adversar declarat al tratatului, despre care crede că poate anticipa formarea unui stat supranațional în Europa, cere ca țara sa să beneficieze de o derogare de la Carta drepturilor fundamentale europene, un document anexat Tratatului de la Lisabona.
Această derogare va permite, din punctul de vedere al lui Klaus, să împiedice ca descendenții germanilor sudeți, expropriați după cel de-al Doilea Război Mondial, să-și recapete proprietățile, în baza decretelor semnate de președintele cehoslovac din perioada respectivă, Edvard Benes.
Vaclav Klaus dispune de un atu important. El a obținut deja luni ca Guvernul ceh, condus de un premier de tranziție slăbit, să transmită cererea sa. Jan Fischer s-a declarat luni pregătit să "negocieze cu partenerii săi europeni o soluție posibilă" la următorul summit UE, de la sfârșitul lunii octombrie, de la Bruxelles.
Problema este că, dacă cehii insistă pentru a obține derogări similare celor obținute în 2007 de Polonia și Marea Britanie, Tratatul de la Lisabona va trebui supus din nou ratificării în cele 27 de state membre UE. "Această opțiune nu este acceptabilă de țările membre UE", consideră președintele Fundației Schumann, Jean-Dominique Giuliani.
Președintele francez Nicolas Sarkozy și premierul bulgar au transmis luni seara, după o întrevedere la Paris, un mesaj ferm Cehiei.
"Liderii europeni ar fi pregătiți să meargă până la o confruntare cu Klaus, dar clasa politică cehă nu pare să împărtășească acest punct de vedere", ceea ce va face, fără îndoială, un compromis, consideră Giuliani.
Unii diplomați consideră că acest compromis ar putea însemna o declarație distinctă anexată tratatului, semnată de liderii europeni. Cu riscul de a crea un precedent, deschizând ușa pentru tot felul de cereri individuale ale țărilor care au ratificat deja tratatul. Și nu există nicio garanție a faptului că Klaus se va opri aici.
