Tratatul Forțelor Convenționale în Europa

Tratatul este unul dintre textele-cheie din domeniul securității din Europa după Războiul Rece.

Rușii și occidentalii - 30 de țări semnatare - nu au reușit la 15 iunie, la Viena, să obțină rezultate la conferința extraordinară care viza modificarea textului ce a marcat pozitiv finalul Războiului Rece, dar pe care Moscova îl consideră învechit.

Semnat la 19 noiembrie 1990 la Paris între NATO și țările Pactului de la Varșovia, intrat în vigoare în 1992, el a fost "adaptat" în 1999 la Istanbul după dispariția URSS și a Pactului de la Varșovia. Obiectivul tratatului inițial era eliminarea capacității, de o parte și de cealaltă, de lansare a unui atac prin surprindere sau de întreprindere a unei acțiuni ofensive de anvergură.

Tratatul reafirmă principiul că nicio forță străină nu poate fi staționată pe teritoriul unui stat semnatar al tratatului fără acordul liber consimțit al acestei țări. Potrivit NATO, tratatul "a devenit și rămas piatra de temelie a securității și stabilității în Europa, atât în termeni de reducere a tensiunilor legate de armele acumulate, prin mecanismele de control al armamentelor la nivel regional, cât și în termeni de stabilitate sporită, prin măsuri menite să redea încrederea, prin transparență și schimb de informații".

Tratatul din 1990 limita cinci categorii de armament greu într-o zonă cuprinsă între Atlantic și Urali. De atunci, el a permis distrugerea a mai mult de 60.000 de tancuri, vehicule de transport, piese de artilerie, avioane și elicoptere, iar efectivele forțelor militare au trecut de la 5,7 milioane de oameni la mai puțin de trei milioane. CFE a permis, de asemenea, intensificarea inspecțiilor și o mai mare transparență.

Documentul revizuit va intra în vigoare după ce va fi ratificat de toate cele 30 de națiuni semnatare. Doar Belarus, Kazahstan, Rusia și Ucraina au ratificat deocamdată tratatul. Rusia cerea ratificarea rapidă a tratatului, dar el nu a intrat în vigoare în forma sa revizuită din cauza divergențelor dintre NATO și Rusia.

Țările din NATO refuză să ratifice noua versiune atât timp cât Rusia nu-și retrage trupele din Georgia și Transnistria, pentru a se conforma angajamentelor asumate la Istanbul. Moscova protestează mai ales față de o prezență militară americană tot mai aproape de frontierele sale. Ea respinge proiectul de desfășurare a elementelor scutului antirachetă american în Polonia și Cehia și cel privitor la baze americane în România și Bulgaria. Rusia cere în prezent să-și poată deplasa liber trupele pe teritoriul său, fără "limitările inechitabile" impuse de tratat.