Titus Corlăţean: Preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, încurajează deschis autonomia pe criterii etnice în Harghita şi Covasna

Autorităţile de la Bucureşti consideră că cererea adresată de Laszlo Solyom privind vizita sa în ţara noastră afirmă în mod deschis principiul autonomiei maghiarilor din judeţele unde această comunitate este majoritară.

"Nota verbală care a fost remisă părţii române conţinea solicitarea ca toate condiţiile să fie asigurate pentru vizita privată a preşedintelui Ungariei în autoguvernarea Harghita", a precizat Titus Corlăţean.

Pentru preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbely, nu poate fi vorba de încurajarea autonomiei, ci doar de o interpretare nefericită a unei expresii din cererea preşedintelui Solyom, redactată în limba engleză.

"Deci, în engleză se spune self-government şi ştie foarte bine dânsul, este self-government care în traducere poţi să o traduci ca autoguvernare, poţi să o traduci şi ca autonomie locală sau consiliu local", a declarat Laszlo Borbely.

Titus Corlăţean mai afirmă că soluţia venirii în România ar fi reprezentat o variantă de rezervă la care a recurs preşedintele Ungariei.

"Vizita în România a părut ca o soluţie de avarie. Este vorba de încercarea de vizită, de vizită privată a preşedintelui Ungariei în Serbia, mai precis în Voevodina şi, respectiv, în Slovacia. În ambele cazuri există nişte semnale transmise de autorităţile acelor state care au determinat schimbarea direcţiei foarte în scurt spre România", a mai spus Titus Corlăţean.

Potrivit politicianului român, autorităţile de la Budapesta şi-au calculat acţiunile.

"Politic vorbind, atunci când formulează o cerere despre care ştie de la bun început că este inacceptabilă, înseamnă că o formulează cu dorinţa de a avea un anumit câştig", a adăugat preşedintele Comisiei de politică.