Autorităţile de la Bucureşti consideră că cererea adresată de Laszlo
Solyom privind vizita sa în ţara noastră afirmă în mod deschis
principiul autonomiei maghiarilor din judeţele unde această comunitate
este majoritară.
"Nota verbală care a fost remisă părţii
române conţinea solicitarea ca toate condiţiile să fie asigurate pentru
vizita privată a preşedintelui Ungariei în autoguvernarea Harghita", a precizat Titus Corlăţean.
Pentru preşedintele Comisiei de politică externă din Camera
Deputaţilor, Laszlo Borbely, nu poate fi vorba de încurajarea
autonomiei, ci doar de o interpretare nefericită a unei expresii din
cererea preşedintelui Solyom, redactată în limba engleză.
"Deci, în engleză se spune
self-government şi ştie foarte bine dânsul, este self-government care
în traducere poţi să o traduci ca autoguvernare, poţi să o traduci şi
ca autonomie locală sau consiliu local", a declarat Laszlo Borbely.
Titus Corlăţean mai afirmă că soluţia venirii în România ar fi
reprezentat o variantă de rezervă la care a recurs preşedintele
Ungariei.
"Vizita în România a părut ca o soluţie
de avarie. Este vorba de încercarea de vizită, de
vizită privată a preşedintelui Ungariei în Serbia, mai precis în
Voevodina şi, respectiv, în Slovacia. În ambele cazuri există nişte
semnale transmise de autorităţile acelor state care au determinat
schimbarea direcţiei foarte în scurt spre România", a mai spus Titus Corlăţean.
Potrivit politicianului român, autorităţile de la Budapesta şi-au calculat acţiunile.
"Politic vorbind, atunci când formulează
o cerere despre care ştie de la bun început că este inacceptabilă,
înseamnă că o formulează cu dorinţa de a avea un anumit câştig", a adăugat preşedintele Comisiei de politică.
