Lansată recent de Uniunea Europeană, biblioteca virtuală a continentului numără 11.000 de exponate românești, aproximativ 1% din totalul european. Pentru a fi integrați digital cum se cuvine în patrimoniul cultural european, România ar trebui să investească anual 1 milion de euro.
O căutare după Mihai Eminescu pe Europeana.eu, platforma web culturală îndelung așteptată de toată suflarea continentală, ne lasă cu un gust oarecum amar: doar două texte, și alea în maghiară și vreo 50 de imagini, multe fără nici o legătură cu poetul național. Nici un search după Constantin Brâncuși nu ar trebui să ne dea prea multe motive de mândrie: cele mai multe schițe ale sculptorului provin de la Muzeul Național de Artă al României, însă sunt furnizate de portalul culture.fr, deținut de Ministerul Culturii din Franța.
La nivel european, România nu stă tocmai rău cu patrimoniul cultural digitalizat și împărtășit peste hotare. Cele 11.000 de imagini, 120 de texte și 29 de filme care rezultă la o căutare după România reprezintă 1% din totalul conținutului de pe Europeana.eu, însă țara noastră ocupă poziția 7-8 între statele europene, declară pentru REALITATEA.NET Dan Mihai Matei, director al Institutului de Memorie Culturală. Instituția pe care o conduce este subordonată Ministerului Culturii și este singurul furnizor de conținut din România pentru proiectul digital european. Matei este mândru de informații semnificative despre Brâncuși, Nicolae Grigorescu sau obiecte de tezaur precum Cloșca cu puii de aur, dar este dezamăgit de lipsa masivă a unor nume precum Ion Luca Caragiale, "pus de unguri, în schimb", a istoricilor importanți, a autorilor clasici de secol 19, a filmelor, a muzicii.
Comparativ cu Franța, de exemplu, entry-urile din România sunt cantitate neglijabilă: Hexagonul a contribuit cu 350.000 de texte, aproape un milion de imagini și 23.000 de filme. Bulgaria, dimpotrivă, are statistici mai proaste decât cele românești: doar 72 texte, 64 imagini și 3 fișiere video.
Selecția făcută pentru obiectele expuse pe platforma europeană comună a ținut, în primul rând, seama de calitatea imaginilor furnizate de muzeele și instituțiile culturale cu care colaborează CIMEC, explică Matei. "Nu am primit nici un fel de finanțare pentru derularea acestui proces de europenizare", mai spune directorul CIMEC. În ritmul de creștere al entry-urilor de pe Europeana.eu, se estimează că peste doi ani volumul acestora va crește de la 4,6 milioane de obiecte, la 10 milioane. Pentru a ne păstra relevanța națională, Matei este de părere că ar trebui să contibuim în viitor cu 400.000 de obiecte românești: "Ar urma o perioadă cruntă pentru că trebuie să facem un efort masiv pe plan național".
Suma pe care România ar trebui să o investească an de an pentru a face față volumului imens de informații de pe Europeana.eu este de 500.000 - 1 milion de euro anual, spune Dan Mihai Matei. "Avem nevoie în primul rând de doi roboți scanatori de carte, al căror preț este de 100.000 de euro pe bucată", face acesta un inventar al urgențelor. "În momentul de față primim lunar din țară 500 de obiecte culturale fotografiate sau scanate. Un astfel de robot poate, în schimb, scana între 1.000 și 2.500 de pagini pe oră", continuă șeful CIMEC, instituție care numără 35 de angajați.
Până la o infuzie de bani publici pentru astfel de vise, Matei spune că trebuie învinse și mentalitățile celor din muzee: "Ideea că o colecție publică digitalizată trebuie să fie văzută de către public este destul de străină pentru mulți. Tot ceea ce e însă digitalizat cu banii publici trebuie arătat publicului", spune Matei.
